UPDATE Cărţile „Savanţilor din puşcării”, sub lupa DNA. Profesori, editori şi angajaţi ai penitenciarelor, suspectaţi de favorizarea infractorului

Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu pentru favorizarea infractorului cu privire la modul prin care anumite persoane acuzate de corupţie au fost ajutate să scape mai uşor de pedepse. Mai exact, procurorii au suspiciuni că „Savanţii puşcăriilor” au fost ajutaţi să scrie cărţi pentru a li se scădea pedeapsa cu închisoare.

Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, „fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiţionat. Dintr-o notă întocmită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi din datele existente în spaţiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiţii nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârşite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate”, arată DNA într-un comunicat de presă emis marţi.

Astfel, spun anchetatorii, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni de corupţie se numără şi condamnaţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată, „exclusiv ca urmare a activităţii infracţionale care face obiectul sesizării din oficiu”.

Potrivit legii privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică. 

Implicarea unor cadre universitare

Astfel, spun anchetatorii, pentru a putea pofida de această prevedere, „s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate”.

DNA arată că mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, „exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate”. 

Aceste recomandări ar fi avut o natură generică şi ar fi fost folosite, uneori, în aceeaşi formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter ştiinţific. 

Totodată, alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări şi să le includă în evidenţa unor conferinţe ştiinţifice internaţionale, în condiţiile în care activitatea de elaborare desfăşurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare.

„Se observă că ar exista o discrepanţă între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări şi implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile”, spun anchetatorii.

Deţinuţii nu ar fi avut acces la toate cărţile citate

Anchetatorii precizează că ar fi existat şi persoane care ar fi acceptat să elaboreze astfel de lucrări, dar care ulterior ar fi fost asumate de persoanele condamnate.

Mai exact, lucrările despre care se pretindea că au fost scrise în penitenciar citează opere la care autorii nu ar fi avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar în timpul dedicat elaborării lucrărilor „este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore şi 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană”. 

În privinţa editurilor, DNA arată că reprezentanţii acestora ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea ştiinţifică a acestora şi la interesul pieţei de care, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obişnuit. 

„Modalitatea atipică de încheiere şi executare a contractelor în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleaşi edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acţionat în scopul pentru care a fost înfiinţată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condiţiile stabilite de instanţă”, spun procurorii.

DNA: Un deţinut ar fi elaborat patru lucrări ştiinţifice în paralel

Mai mult, funcţionari ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care analizau condiţiile privind eliberarea condiţionată a unui deţinut, nu ar fi făcut verificări cu privire la modul în care persoanele private de libertate au întocmit aceste lucrări.

„Pe de altă parte, funcţionari din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu atribuţii în analiza condiţiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiţionată ar fi acceptat susţinerile condamnaţilor şi le-ar fi acordat beneficiul legal menţionat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situaţii în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în acelaşi interval patru lucrări ştiinţifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere”, arată DNA. 

În procesul verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori se mai arată că „aceste împrejurări au dat naştere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conţinut deciziile instanţelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins ştiinţifice)”.

ANP: Peste 400 de cărţi scrise în ultimii doi ani de 188 de deţinuţi

La începutul anului, Ministerul Justiţiei a făcut publice titlurile lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de deţinuţi în perioada 2013 - 2015, furnizate de ANP.

Potrivit datelor transmise de ANP, 188 de deţinuţi au scris şi publicat peste 400 de cărţi în ultimii doi ani.

Dan Voiculescu, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Copos, Gigi Becali şi Cătălin Voicu se numără printre condamnaţii celebri care s-au ocupat susţinut de scrierea de cărţi în penitenciar, dovadă multiplele titluri publicate, valorând fiecare o lună de detenţie în minus.

Pe lista privind coordonatorii care le-au dat deţinuţilor recomandare scrisă pentru a elabora o lucrare ştiinţifică pe o anumită temă apar nume grele, precum ÎPS Teodosie, mitropolitul Ardealului Laurenţiu Streza, fostul procuror militar Dan Voinea, fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu, sociologul Dan Dungaciu şi politologul Dan Pavel.