„O să tot alergăm după același miraj”. Un cunoscut expert în fiscalitate explică pe înțelesul oricui la ce să ne așteptăm în 2026
0Guvernul României a apelat la majorarea TVA și a altor taxe și impozite, iar în 2026 se va merge în aceeași direcție. În schimb, autoritățile au ratat ținta fixată pentru scăderea deficitului bugetar imens, cel mai mare din UE, respectiv pentru scăderea inflației. Cornelia Năstase, una dintre cele mai apreciate experte în consultanță fiscală, explică ce măsuri ar trebui luate pentru relansarea economică.
România are TVA și taxe mai mari din această vară, iar din 2026 va avea alte creșteri. Toate acestea nu au rezolvat însă problema deficitului imens și nici pe cel al inflației uriașe. De altfel, România este campioană europeană într-un clasament din care nicio țară nu ar vrea să facă, cel al statelor membre UE care stau cel mai rău la aceste capitole esențiale. În plus, măsurile împovărătoare ale Guvernului Bolojan au lovit în plin consumul, cunoscut ca motorul creșterii economice în state ca România, în care industria este aproape inexistentă.
Economistul Cornelia Năstase, expert în consultanță fiscală, consideră că problemele macroeconomice și structurale ale economiei românești nu pot fi rezolvate din pix cu creșteri de taxe. De altfel, spune experta, o consolidare durabilă nu începe cu majorarea cotelor, ci cu întărirea mecanismelor care lărgesc baza: conformare, digitalizare funcțională, controale pe risc, predictibilitate. Într-o postare pe Facebook, Cornelia Năstase explică unde greșește Guvernul Bolojan și care ar fi soluțiile ce s-ar impune, în situați României.
Măsurile guvernului nu au dus în jos inflația și deficitul
„Eșecul majorării TVA: Cine n-are economiști, să-și ia consultanți fiscali”, e titlul postării sale. Mai departe, Cornelia Năstase, care este și fondator și manager al uneia dintre cele mai mari companii românești din domeniu intră direct în subiect.
„Când a fost anunțată creșterea TVA de la 19% la 21% (și comasarea cotelor reduse într-una singură de 11%), argumentul a fost simplu: statul are nevoie de bani rapizi, iar TVA e robinetul cel mai la îndemână. Măsurile au intrat în vigoare la 1 august 2025. Numai că realitatea din teren a făcut ce face mereu economia când e împinsă prea tare: a reacționat. Iar cifrele oficiale arată bumerangul. INS confirmă că, imediat după majorare, consumul a scăzut: în august 2025 cu aproximativ 4% față de august 2024, iar în septembrie cu încă 2% an pe an. Cu alte cuvinte, românii au plătit mai mult pe coșul zilnic, dar au cumpărat mai puțin. Încasările din TVA nu au explodat, ci au început să șchioapete — inclusiv cu scăderi de venituri bugetare față de luna precedentă, exact pentru că baza de consum s-a subțiat”, spune experta.
În opinia sa, cei care au luat decizia creșterii taxelor nu au apelat la expertiza unor consultanți fiscali.
„Dacă ar fi fost întrebat un consultant fiscal la luarea deciziei, iată ce ar fi spus: TVA este o taxă indirectă cu incidență finală predominant asupra consumatorului. Când veniturile reale sunt sub presiune, când creditul e scump și când anticipațiile inflaționiste sunt ridicate, o creștere de TVA operează ca un impuls pro-ciclic: împinge în jos consumul exact în momentul în care economia are nevoie de stabilitate a cererii. Rezultatul poate fi paradoxal – nu pentru că ar fi misterios, ci pentru că a fost ignorată condiția de bază: venitul bugetar = cotă × bază. Ori, dacă baza scade suficient, câștigul de cotă devine iluzoriu. Este diferența dintre a colecta «mai mult pe unitate» și a colecta «mai mult în total». Asta e lecția clasică pe care o tot ignoră decidenții: TVA e o taxă pe consum. Când ridici taxarea, dar consumul cade, ai rezolvat deficitul doar pe hârtie”, explică Cornelia Năstase.
Scade cosumul, românii sărăcesc
Ea mai amintește un adevăr bine știut, dar de care guvernul nu a ținut deloc cont. Creșterea TVA lovește în cetățenii cu venituri medii și mici. Iar România, conform datelor oficiale ale Eurostat, este țara din Uniunea Europeană cu cei mai mulți săraci.
„Și mai e ceva important de spus aici: TVA este o taxă regresivă. Adică lovește proporțional mai tare în cei cu venituri mici și medii. Șocul nu se vede doar în statistici, se vede în comportament: amânări, reduceri de cheltuieli, „tăiat de pe listă”. Iar când gospodăriile își frânează consumul, frânează și economia. De asta eu spun așa: problema fiscalității României nu este nivelul taxelor în sine, ci pragul de suportabilitate. Poți să ai taxe mici, dar dacă le crești brusc într-un context de inflație, credite scumpe și salarii care nu țin pasul, ajungi la aceeași concluzie: oamenii nu mai pot duce. Și atunci statul nu colectează mai mult. Colectează mai puțin, dar cu mai multă frustrare socială la pachet”, adaugă Cornelia Năstase.
Ce ar fi de făcut
Guvernul ar avea alte soluții, dar pare preferă să mergă în continuare pe creșterea taxelor. De altfel, începând cu 1 ianuarie, impozitele pentru locuințe vor crește cu 80%, ceea ce va da o lovitură dură celor cu venituri scăzute. Alte impozite care vor crește din 2026 sunt cele pentru proprietarii de mașini, iar tot mai mulți experți susțin că o nouă creșterea a TVA ar fi inevitabilă în lunile următoare. Cornelia Năstase este convinsă că soluțiile se află în altă parte.
„O consolidare durabilă nu începe cu majorarea cotelor, ci cu întărirea mecanismelor care lărgesc baza: conformare, digitalizare funcțională, controale pe risc, predictibilitate. Abia după ce ai o bază care nu se evaporă ca gheața pe grătar, poți discuta despre cote mai mari fără a produce efecte adverse.Și dacă nu schimbăm ordinea logică: reformă de colectare, eficiență administrativă, apoi discuția despre cote, o să tot alergăm după același miraj: «mai punem un punct de TVA și se rezolvă». Nu se rezolvă”, punctează Cornelia Năstase.
Se încarcă comentariile...
