Exclusiv Strategia prin care UE îl poate doborî pe Putin cu propriile arme. Planul ingenios gândit de o româncă expertă în analize de risc
0Politologul Veronica Anghel, de la Institutul Universitar European, avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, că Uniunea Europeană nu are o strategie proprie în războiul hibrid cu Federația Rusă. Românca susține că UE comite greșeli în această confruntare, ceea ce o pune într-o situație complicată și o exclude de la masa negocierilor pentru Ucraina. Totuși, Bruxelles-ul poate reveni și îl poate învinge pe Putin cu propriile arme, consideră experta.
Uniunea Europeană a susținut încă de la început Ucraina în războiul cu Federația Rusă, ceea ce a constituit cea mai corectă decizie. Totuși, europenii ar fi putut obține mult mai mult și ar fi putut ajuta mai eficient Kievul, pe lângă armele și sumele uriașe oferite Ucrainei.
Politologul Veronica Anghel, de la Institutul Universitar European din Florența, este expert de primă mână în analiza de risc și analist la The Economist Intelligence Unit, de la Londra. Românca are articole în marile publicații academice din SUA și Europa, inclusiv în prestigioasa revistă Foreign Affairs.
Într-o analiză pentru „Adevărul”, Veronica Anghel arată care este mare greșeală a Uniunii Europene în raport cu Federația Rusă. Această eroare o vulnerabilizează și o privează de rezultate mai bune în confruntarea hibridă cu Federația Rusă. În opinia sa, Bruxelles-ul nu are o strategie proprie în fața Kremlinului, ceea ce constutuie un handicap major. Europenii trebuie să treacă la următorul nivel și să își depășească limitele de multe ori autoimpuse. Astfel, pentru a spera la mai mult în războiul hibrid cu Moscova, Uniunea Europeană are nevoie de mai mult decât să ajute Ucraina cu arme și sume importante și trebuie să înceapă, de asemenea, să folosească exact tacticile lui Putin în această confruntare.
Fiecare zi de întârziere poate fi un pas spre eșec
Problema cea mare este că s-a pierdut deja nepermis de mult timp fără ca Uniunea Europeană să fi reușit în toți acești ani să-și elaboreze propria strategie pentru Rusia. Vestea bună este, spune experta, că Uniunea Europeană are reursele și capacitatea să facă acest lucru.
„Diagnosticul pus pe scurt: Europa are capacități tot mai solide – de la sprijin financiar și militar consistent pentru Kiev până la întărirea bazei industriale de apărare, dar îi lipsește voința politică unitară și o strategie coerentă față de Kremlin. Incidentele recente cu drone rusești în spațiul NATO (Polonia a doborât, România nu a reacționat) arată fragmentare decizională și semnale amestecate către Moscova. Între un Kremlin revizionist și un Washington imprevizibil, securitatea Europei se negociază prea des în altă parte”, avertizează experta.
Ce a făcut bine până acum Uniunea Europeană
Asta nu înseamnă că Uniunea Europeană nu a făcut și suficiente lucruri bune și că nu a punctat în războiul hibrid. Sprijinul acordat Ucrainei este cel mai bun lucru făcut de Bruxelles. Veronica Anghel arată și ce face bine Uniunea Europeană.
„A mobilizat peste 200 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a adoptat pachete succesive de sancțiuni și a pornit inițiative de coproducție și achiziții comune (inclusiv fonduri dedicate). Pe termen lung, Europa poate descuraja și chiar învinge convențional Rusia. Problema nu este capacitatea, ci coeziunea politică și claritatea strategiei”, explică românca.
Totuși, Bruxelles-ul are câteva ezitări și nu dă întotdeauna dovadă de fermitate în raport cu Federația Rusă. Unele dintre aceste erori au fost decisive pentru a scoate Uniunea Europeană de la masa negocierilor pentru pacea din Ucraina, iar uneori pozițiile maximaliste au avut efecte contrarii față de cele așteptate.
Unde se greșește încă
„Unde greșește UE? Ezită să folosească pârghiile economice la maximum - confiscarea activelor rusești înghețate și combaterea «flotei din umbră» care alimentează veniturile Moscovei. Adesea adoptă poziții maximaliste care o scot din negocieri - de tip «orice relaxare a sancțiunilor doar după revenirea integrală la frontierele din 1991». Se auto-exclude diplomatic: prea puțin dialog direct și prea multă «comunicare la distanță», în timp ce alții negociază”, mai spune experta.
Și tot la capitolul greșeli, ea menționează lipsa unității europene și faptul că de multe ori interesele egoiste ale unor state europene primează în fața unei politici externe unitare.
„O altă problemă ține de anumite divergențe naționale vizibile, de exemplu neînțelegerile dintre Polonia și Ungaria, și incoerență pe dosare cheie (ezitări privind rachete cu rază lungă, retorică fără acoperire)”, adaugă românca.
Soluțiile Bruxelles-ului în fața lui Putin
După ce a pus diagnosticul, Veronica Anghel explică și care ar fi soluțiile, adică ce ar trebui să facă acum Europa și care ar trebui să fie linia de acțiune.
„Maximizarea pârghiilor economice – trecerea de la înghețare la confiscare a activelor rusești pentru finanțarea Ucrainei, aplicare și executare reală împotriva „flotei din umbră”. Plus un pragmatism negociator – păstrarea unor jetoane de schimb (inclusiv secvențierea treptată a relaxării sancțiunilor) pentru a avea loc la masă, fără a ceda pe principiile de fond”, punctează Veronica Anghel.
În același timp, Uniunea Europeană ar putea și ar trebui să lupte exact cu armele lui Putin și să-i submineze regimul.
„Soluția e subminare țintită a regimului – încurajarea defecțiunii elitelor și a fugii capitalului prin canale legale, verificate strict, plus atragerea profesioniștilor critici pentru economia de război, mă refer la experți IT, medici, cercetători, care renunță la cetățenia rusă și slabesc regimul prin plecarea din țară. Pe termen mediu aș vedea reintrare diplomatică inteligentă – relansarea contactelor politice și tehnice (inclusiv back-channels) pentru a evita ca viitoarele aranjamente să fie decise exclusiv Washington–Moscova”, subliniază ea.
Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de o mai mare fermitate în fața acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse.
„Asta ar însemna mesaje de descurajare credibile după fiecare provocare de tip drone, anunțuri publice de sprijin militar suplimentar pentru Kiev și pași concreți de întărire a flancului estic. Eastern Sentry este un început, dar și o activare foarte târzie pentru o amenințare foarte previzibilă”, dezvoltă experta.
UE are nevoie de mai mult pragmatism și mai multă diplomație
Ea vorbește și despre nevoia de pragmatism și de stabilirea unor relații mai bune cu vecinii Rusiei, subminând în acest fel politica Moscovei. „E necesar mai mult pagmatism în vecinătatea Rusiei, iar Uniunea Europeană să vină cu oferte competitive pentru statele din jurul Rusiei, valorificând oportunitățile când influența Moscovei slăbește”, adaugă experta.
Evident, riscul este oricum omniprezent, dar poate fi gestionat inteligent pentru a preveni orice dezastru.
„Vorbind de riscuri și cum le gestionăm, infiltrarea este un risc real, dar gestionabil cu contrainformații mai bune și verificări stricte. Selecția de «exit ramps» pentru elitel și talente trebuie să evite banii murdari. Avantaj operațional: multe măsuri (migrație calificată, viză/azil, control la frontieră) pot fi implementate pe competențe naționale, fără unanimitate la nivel UE, iar inclusiv statele sceptice le pot prezenta ca măsuri umanitare și pro-creștere”, susține românca.
Pentru toate acestea e nevoie de o viziune largă cel puțin pe termen mediu, dar și de o dublă strategie.
„Viziunea trebuie să fie pe 10–15 ani. Aș vedea o strategie pe două piste: slăbirea și, la nevoie, înfrângerea unui adversar agresiv și, simultan, păstrarea deschisă a perspectivei unei Rusia post-imperiale reintegrabile în aranjamente de cooperare. Pe scurt: ca să mă rezum, aș spune că este nevoie în același timp de multă presiune dură asupra Federației Ruse, combinată însă cu un pragmatism diplomatic. Altfel spus, Uniunea Europeană să fie cu «pumnalul» într-o mână, dar pregătită să o întindă pe cealaltă”, conchide Veronica Anghel.
Cine este Veronica Anghel
Profesoară și cercetătoare, Veronica Anghel se concentrează pe teme aflate la intersecția dintre politica comparată și relațiile internaționale. Ea studiază integrarea și extinderea europeană, analizând legătura dintre consolidarea securității și democratizare.
În calitate de profesor la Centrul Robert Schuman, cocoordonează „EU Enlargement Hub”, o inițiativă de cercetare și dezvoltare a capacităților realizată în colaborare între EUI, Institutul pentru Democrație al CEU și Școala de Economie din Kiev. Proiectul își propune să analizeze lecțiile învățate din etapele de extindere ale UE, pentru a le transforma în recomandări de politici pentru UE, Ucraina și nu numai. De asemenea, ea are o importantă expertiză în analize de risc și investighează rolul Statelor Unite și al relației transatlantice în procesul de integrare europeană.
Veronica Anghel este profesor și coordonator de curs pentru CEU Invisible University for Ukraine (IUfU), o inițiativă menită să sprijine educația continuă a numeroși studenți ucraineni ale căror studii au fost afectate de război.
Anterior, Anghel a predat la Johns Hopkins University (SUA) cursuri despre Riscul în relațiile și economia internațională, precum și cursuri de politică europeană. A beneficiat de burse de cercetare la Universitatea Stanford (Fulbright), la Departamentul de Științe Politice și Sociale al EUI (Max Weber) și la Institutul pentru Științe Umaniste din Viena (Europe’s Futures Fellow). Cercetările sale despre democrație, integrare europeană și relația transatlantică au fost publicate, printre altele, în revistele West European Politics, Political Science Quarterly, Journal of European Public Policy, Political Communication, European Journal of Political Research, precum și în volume colective publicate de Oxford University Press și Routledge. De menționat este faptul că are articole publicate în prestigioasa revistă Foreign Affairs. Este co-editor al volumului Developments in European Politics 3 (Bloomsbury Academic) și editor asociat al revistei Government & Opposition.
Se încarcă comentariile...
