Stenograme DIICOT | „Wow, îi fain!”. Reacția uluitoare a lui Viorel Pașca când a văzut piciorul în putrefacție al unui pacient

Noi informații cutremurătoare ies la iveală din dosarul azilelor lui Viorel Pașca. Stenogramele interceptate de procurori descriu pacienți în comă, persoane cu răni ajunse în putrefacție, antibiotice administrate „după ureche” de personal fără pregătire, agresiuni sexuale și ambulanțe chemate cu întârziere. 

Pacienți din azilele administrate de Viorel Pașca Foto: Viorel Pașca/FB

Într-una dintre convorbirile interceptate, după ce este informat că o femeie cazată într-unul dintre centre face crize repetate de epilepsie, reacția atribuită lui Viorel Pașca este: „No, las' că îi trece!”. Câteva minute mai târziu, după ce i se spune că femeia continuă să facă convulsii, acesta ar fi răspuns: „Amu pentru epilepsie, ce, să cheamă ambulanța?! (...) Că i-o trece! (...) Păi o să îi treacă iar! Ce o fi, o fi!”

Potrivit procurorilor, sub aparența unei activități caritabile, Pașca și apropiații săi ar fi exploatat persoane vulnerabile-bolnavi psihic, persoane cu dizabilități, vârstnici și oameni fără adăpost, pentru obținerea de venituri provenite din pensii, indemnizații, ajutoare sociale, donații și chiar ajutoare de înmormântare.

O singură persoană pentru 40 de bătrâni

Referatul DIICOT descrie un deficit sever de personal și lipsa angajaților cu pregătire medicală. O investigatoare sub acoperire autorizată în cauză a asistat, în 26 februarie 2026, la o discuție în care o angajată s-a plâns că pentru aproximativ 40 de bătrâni exista o singură persoană care îi îngrijea, îi spăla și le administra medicamentele.

Întrebată de ce nu sunt angajați oameni suplimentari, aceasta ar fi explicat că Viorel Pașca „nici nu vrea să audă” despre acest lucru pentru a nu plăti salarii suplimentare.

În aceeași conversație, aceasta explica și de ce este păstrată în activitate o angajată cunoscută sub numele de „Tuța”. „Lucrează aici de 13 ani și nimeni nu ar veni să lucreze aici pe salariul minim pe economie”, ar fi spus aceasta.

Într-o altă discuție, investigatoarea sub acoperire a aflat că o singură îngrijitoare avea în grijă 36 de beneficiari aflați în două imobile diferite: 14 femei într-o locație și 22 de bărbați într-o alta.

Pacient în comă ore întregi fără ambulanță

Printre cazurile prezentate de procurori se află și cel al unui bărbat, care ar fi intrat în comă după o căzătură și o lovitură puternică la cap. La ora 07.46, una dintre îngrijitoare îi relata Deliei-Mioara Păcală că pacientul se află în stare critică încă din timpul nopții.

„Ăă, nu se trezește, e de la ora unu și jumătate-două, i-am luat toate valorile, nu sunt așa, saturația de oxigen e mică, nu răspunde la niciun stimul.”

Potrivit referatului, ambulanța nu ar fi fost solicitată deoarece beneficiarul nu avea un dosar medical la adresa din Incești.

Anchetatorii mai notează că persoanele responsabile de îngrijire nu cunoșteau nici măcar numele exact al beneficiarului, iar starea acestuia nu era reflectată în documente medicale complete.

Beneficiari aflați zile întregi în stare critică

O altă conversație interceptată îl privește pe un alt pacient, despre care una dintre angajate se temea că va muri. Potrivit stenogramelor, acesta se afla într-o stare critică de cinci zile fără ca cineva să fi solicitat intervenția serviciilor medicale de urgență.

În aceeași discuție sunt menționate și alte cazuri: o persoană care ar fi suferit un accident vascular cerebral cu aproximativ o săptămână înainte și pentru care ambulanța ar fi fost chemată târziu; un bărbat diagnosticat cu ascită, pentru care nu ar fi fost solicitată ambulanța; altul aflat într-o stare critică fără să primească tratament medical.

Într-o altă conversație interceptată, o angajată vorbește despre un beneficiar care tușea puternic și a cărui stare se agrava. Explicația pentru care acesta nu era trimis la spital apare într-o singură frază: „Aceasta este boala lui.”

Procurorii consideră că dialogul ilustrează lipsa intervenției medicale și banalizarea unor situații grave.

Ventolin luat de la alt pacient

Un alt episod prezentat de anchetatori privește un pacient cu insuficiență respiratorie.

În locul solicitării imediate a ambulanței, personalul ar fi încercat să rezolve situația prin mijloace improvizate. În timpul apelului la 112, operatorul a întrebat dacă pacientul avea prescris tratament cu Ventolin.

Răspunsul consemnat în stenograme a fost: „Ăă, nu-l are ca și tratament. Acuma sara când n-o mai putut să respire, o luat el de la un alt bolnav, este în casele domnului Pașca.”

„Wow, îi fain”

Printre cele mai controversate pasaje din referatul DIICOT se află și reacția atribuită lui Viorel Pașca după ce i-ar fi fost prezentată situația unei persoane aduse cu leziuni severe și infestare parazitară la nivelul membrului inferior.

În locul unei reacții de îngrijorare, procurorii consemnează următoarea expresie: „Wow, îi fain.” 

Referatul descrie existența unor focare de scabie în centrele investigate. Într-o convorbire interceptată în septembrie 2025, o angajată o informează pe Delia-Mioara Păcală că a fost identificat încă un beneficiar infestat cu scabie.

Anchetatorii descriu și situații în care persoane imobilizate la pat dezvoltaseră escare severe. Într-o discuție interceptată, o îngrijitoare anunță existența unor escare la o beneficiară, iar interlocutoarea răspunde că știe despre această problemă de cel puțin o lună.

Ancheta vorbește inclusiv despre persoane amputate care nu ar fi fost pansate corespunzător, starea acestora degradându-se până la apariția proceselor de putrefacție.

Bolnavii îi îngrijeau pe alți bolnavi

Lipsa personalului ar fi fost suplinită chiar de către beneficiari.

În cazul unui alt pacient, una dintre îngrijitoare relata: „Are infecție foarte mare la picior, dar faza care îi, că cineva i-o dat un ciorap, nu știu cine i-o dat un ciorap, i-o îndesat ceva, un coleg de cameră de-al lui, i-o îndesat pe picior și efectiv l-o tăiat. E atât de umflat și de roșu, e până sus și sus, mai sus de genunchi are niște pete așa roșii cumva și umflate.”

În aceeași conversație, femeia explica faptul că îi administrase antibiotic și încerca să afle ce doză de amoxicilină poate să îi administreze zilnic.

Antibiotice și tratamente administrate „după ureche”

Potrivit procurorilor, administrarea medicamentelor fără diagnostic și fără prescripție medicală reprezenta o practică frecventă.

Despre un beneficiar cu simptome de infecție urinară, una dintre îngrijitoare afirma: „Are infecție urinară și-l doare când se pișă și-l ustură și-l mâncă și-l doare. I-am dat amoxicilină pentru că Cuminolul l-am dat la... nici nu mai știu cui i l-am dat.”

În cazul unei femei cu afecțiuni pulmonare, aceeași persoană explica: „Respiră mai bine, deci înseamnă că-i merge, o ajută, dar și ei i-am dat dimineața și seara, e foarte slăbuță, e mărunțică tare. Mă gândesc că e suficient pentru ea.”

Într-un alt caz, unei persoane care acuza amețeli i-ar fi fost recomandat telefonic Betaserc, fără existența unei scheme terapeutice sau a unei evaluări medicale.

Anchetatorii susțin că tratamentele ar fi fost administrate în funcție de experiența personalului și nu pe baza unor recomandări medicale.

Într-o altă convorbire interceptată, personalul descrie modul în care a intervenit după ce unui beneficiar i s-a făcut rău: „S-o îngălbenit la față, i-am pus oțăt la nas, l-am spălat pe ochi și e aci jos.”

În august 2025, unul dintre angajați îl anunță pe Viorel Pașca că o femeie a căzut în baie și a rupt mai multe obiecte. „Pune femeia în pat și gata”, a fost reacția acestuia, interesându-se doar dacă persoana este conștientă.

După ce este informat că femeia are crize de epilepsie, răspunsul este: „No, las' că îi trece!”

Câteva minute mai târziu, după reapariția convulsiilor, acesta ar fi afirmat: „Amu pentru epilepsie, ce, să cheamă ambulanța?! (...) Că i-o trece!”. În ciuda insistențelor interlocutorului, discuția s-ar fi încheiat cu replica: „Păi o să îi treacă iar! Ce o fi, o fi!”

„Dacă aveam telefon, chemam televiziunea”

Referatul DIICOT include și cazul unui beneficiar transferat din București la centrul din Incești. Potrivit stenogramelor, acesta ar fi afirmat că, dacă ar avea acces la un telefon, ar chema televiziunile deoarece locul în care este cazat reprezintă pentru el „pușcărie”.

Beneficiarul se plângea și că nu primește tratamentul necesar pentru durerile severe pe care le avea după amputarea unui picior.

„Nu îi pasă de bolnavi”

În referat apar și discuții purtate între Viorel Pașca și unul dintre fiii săi, în contextul transferului pacienților către centrul administrat de acesta.

Potrivit procurorilor, Pașca s-ar fi arătat nemulțumit că spitalele nu trimit direct pacienți către centru deoarece acesta nu deținea autorizație legală de funcționare.

În cadrul discuției, fiul său i-ar fi spus că această situație nu este în beneficiul bolnavilor.

Procurorii consemnează că Pașca ar fi răspuns că „nu îi pasă de bolnavi”, iar fiul său ar fi replicat că ar trebui să îi pese măcar „de fațadă pentru ochii presei”.

Violențe, abuzuri și agresiuni sexuale în centrele lui Pașca

Potrivit procurorilor, cercetările au evidențiat existența unor indicii privind exercitarea unor acte de violență fizică și psihică asupra beneficiarilor de către persoane care aveau atribuții de îngrijire. 

Într-o convorbire interceptată la data de 9 ianuarie 2026, la ora 16:11:27, Delia Mioara Păcală îi relata unui îngrijitoare și infirmieră care își desfășura activitatea într-un imobil situat pe strada Avram Iancu nr. 81 din comuna Tinca, județul Bihor, faptul că fusese contactată telefonic de una dintre îngrijitoarele de la Incești, care i-a comunicat că un beneficiar reclamase că fusese lovit.

Din declarațiile și discuțiile analizate de anchetatori a rezultat că Pașca Viorel-Teodor dispunea, în anumite situații, încetarea colaborării cu persoanele implicate în astfel de incidente, însă ulterior accepta revenirea acestora în activitate, în urma insistențelor acestora și pe fondul lipsei acute de personal în domeniul îngrijirii beneficiarilor și al activităților de curățenie.

Potrivit procurorilor, această practică demonstrează că liderul grupului tolera comportamentele agresive față de beneficiari, în condițiile în care, deși lua cunoștință despre existența unor acte de violență. 

„Toate aceste aspecte subliniază că liderul grupului tolerează comportamentele agresive față de beneficiari, având în vedere că, deși în momentul în care acesta ia cunoștință de faptul că unele îngrijitoare exercită acte de violență asupra beneficiarilor și, în prima fază, ia măsuri în privința acestora, ulterior le reprimește la locul de muncă, cunoscând că se manifestă agresiv”, se arată în documentele anchetei.

O martoră sub acoperire a precizat că, pe parcursul activității autorizate desfășurate în cadrul centrelor, ar fi fost identificate aproximativ trei situații în care beneficiari au fost agresați fizic de către îngrijitoare. 

Potrivit procurorilor, beneficiarii erau supuși frecvent unor injurii și amenințări cu acte de violență din partea unor angajați ai centrelor. 

Ancheta a relevat și existența unor tratamente degradante. Beneficiarii ar fi fost obligați să se deplaseze către grupurile sanitare dezbrăcați, în văzul altor persoane, fără a li se asigura intimitatea și respectul datorate condiției lor umane.

Suspiciuni privind agresiuni sexuale

Unul dintre cele mai grave capitole ale anchetei privește existența unor presupuse abuzuri sexuale produse între beneficiarii centrelor administrate de membrii grupării, existând inclusiv suspiciunea că persoane cu dizabilități psihice au fost victime ale unor astfel de agresiuni.

Un beneficiar de sex masculin aflat în îngrijirea lui Pașca Viorel-Teodor ar fi întreținut relații sexuale cu o beneficiară aflată, la rândul ei, în îngrijirea acestuia, împotriva voinței femeii.

Aspectele au fost consemnate într-un proces-verbal întocmit la data de 13 martie 2026.

Din declarația investigatoarei sub acoperire reiese că au existat, de asemenea, „situații când persoanele cu probleme de natură psihică aveau activități sexuale între ele”.

„Am avut și bărbat, am avut și femei în aceeași cameră, știi”, a spus o îngrijitoare.

Una dintre angajate a afirmat că un beneficiar a violat o beneficiară și i-a reproșat administratorului lipsa unei intervenții.

„De ce nu ați făcut nimic atunci?”, i-ar fi spus aceasta.

Potrivit declarației consemnate în dosar, răspunsul lui Pașca Viorel-Teodor ar fi fost: „Poate și ei i-o plăcut sau a fost de comun acord.”

Documentele anchetei surprind și momente care, potrivit procurorilor, reflectă starea de vulnerabilitate și disperare a unor beneficiari internați în centre.

Într-o discuție purtată între Delia Mioara Păcală și un beneficiar de sex masculin, rămas neidentificat, acesta a implorat să fie dus la domiciliul său, pentru că altfel va muri. 

Peste 1.000 de morți în 17 ani. Ororile din „azilele groazei” din Bihor

Peste 400 de persoane sechestrate în imobile clandestine și un seif ticsit cu sute de carduri bancare aparținând victimelor au fost descoperite de procurorii DIICOT în urma perchezițiilor ce au vizat rețeaua condusă de Viorel Teodor Pașca, zis Bunul Samaritean, din județul Bihor.

Potrivit procurorilor, în decurs de aproximativ 17 ani, ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane fără locuință, vârstnici sau persoane cu dizabilități, iar aproximativ 1.020 dintre acestea ar fi decedat în perioada în care s-ar fi aflat în îngrijirea grupării, fiind ulterior înhumate în cimitirul din localitatea Dumbrava. 

Viorel Pașca Foto: inquam photos

Anchetatorii susțin în cererea de arestare preventivă a lui Pașca faptul că, din 2006, acesta a pus la punct o adevărată „fabrică de bani” ilegală, exploatând exclusiv pacienți cu dizabilități severe sau fără adăpost.

Victimele erau deposedate de acte și telefoane, izolate de familii și lăsate în grija unor îngrijitori analfabeți care le administrau tratamente medicale empirice, în timp ce membrii rețelei le încasau pensiile, ajutoarele de handicap și chiar primele de înmormântare.

11 persoane, între care Viorel Teodor Pașca, membri ai familiei sale și mai mulți colaboratori, sunt cercetați în dosarul care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată, cu 210 acte materiale reținute în sarcina principalului inculpat.