Șeful DNSC avertizează: Hackerii susținuți de Rusia vizează infrastructurile României. „Sunt cei mai periculoși actori statali”
Dan Câmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), a atras atenția asupra amenințărilor cibernetice la adresa României și a riscurilor tot mai mari la care sunt expuse atât instituțiile publice, cât și companiile și utilizatorii obișnuiți.

Șeful DNSC a explicat că prima categorie este reprezentată de grupările de hackeri susținute și finanțate de guverne, cunoscute în domeniul securității informatice drept Advanced Persistent Threat (APT). Acestea desfășoară operațiuni de amploare, au resurse tehnice și financiare considerabile și urmăresc obiective politice și geostrategice.
„Aceștia sunt cei mai periculoși, dar din fericire au un număr limitat, redus de operațiuni, dar de mare amploare, de mare anvergură, sprijinite de capabilități tehnice foarte ridicate, finanțare practic nelimitată și cu motivație evident politică, geostrategică”, a declarat Dan Câmpean la Digi24.
Acesta a precizat că activitatea acestor grupări intră în principal în responsabilitatea serviciilor de informații, inclusiv în România. În ceea ce privește actorii statali care vizează țara noastră, directorul DNSC a indicat direct Federația Rusă.
„În cazul României, actorii statali principali cu care ne confruntăm au în spate Federația Rusă. Nu este un secret, este un subiect despre care atât directoratul, dar și alte autorități și alte state din Uniunea Europeană vorbesc deschis și direct de câțiva ani”, a afirmat acesta, făcând referire la intensificarea activităților după amplificarea conflictului din Ucraina și declanșarea invaziei ruse.
Ce urmăresc hackerii susținuți de Rusia în România
Potrivit lui Dan Câmpean, pe baza informațiilor tehnice și a datelor primite de la partenerii instituționali, au fost identificate mai multe sectoare vizate în mod sistematic de aceste grupări. Printre acestea se numără energia, administrația publică și sistemul de sănătate.
Obiectivul atacatorilor nu este întotdeauna provocarea imediată a unor disfuncționalități. Dimpotrivă, aceștia încearcă să obțină acces în infrastructurile informatice și să rămână nedetectați cât mai mult timp, pentru a putea colecta informații, sustrage date sau prelua controlul asupra unor echipamente și servere.
„Doresc să persiste în infrastructuri, să aibă acces la date, să exfiltreze acele categorii de date care sunt de interes pentru ei și să obțină control la multe din servere, din echipamente, dar încă o dată, fără a fi detectați pe o perioadă foarte lungă”, a explicat șeful DNSC.
El a avertizat că un asemenea acces poate fi folosit ulterior pentru blocarea unor sisteme esențiale, perturbarea activității unor instituții sau chiar coruperea și distrugerea datelor gestionate de acestea.
A doua categorie: grupările infracționale care urmăresc câștiguri financiare
O altă categorie cu care DNSC se confruntă frecvent este cea a grupărilor de criminalitate informatică motivate financiar. Spre deosebire de actorii statali, acestea urmăresc în principal obținerea de bani prin accesarea ilegală a conturilor, furtul de date și compromiterea sistemelor informatice.
Victimele pot fi atât persoane fizice, cât și organizații, iar datele obținute sunt ulterior valorificate prin diverse metode, inclusiv prin vânzarea lor sau prin atacuri de tip ransomware, în care informațiile sunt criptate pentru a fi solicitată o răscumpărare.
Câmpean a subliniat că atacatorii nu fac întotdeauna diferența între o instituție, o companie sau un simplu utilizator. Aceștia caută dispozitive vulnerabile, neactualizate și insuficient protejate, pe care le pot compromite pentru a obține acces la date sau resurse financiare.
Zeci de mii de atacuri confirmate în prima jumătate a anului 2026
În ceea ce privește răspunsul autorităților, directorul DNSC a evidențiat o cooperare tot mai bună între instituțiile statului și o creștere a numărului de incidente raportate de victime.
România cere sancțiuni împotriva platformei Noname, acuzată de atacuri cibernetice asupra unor obiective din țarăUn indicator relevant este numărul sesizărilor înregistrate de directorat: numai în prima jumătate a anului 2026 au fost raportate mai multe incidente cibernetice decât în întregul an 2025. Este vorba despre zeci de mii de atacuri confirmate, cu impact concret.
Cu toate acestea, Dan Câmpean a atras atenția că numeroase incidente nu ajung să fie raportate, motiv pentru care a încurajat victimele să anunțe autoritățile, inclusiv DNSC și Poliția Română.
Raportarea este esențială pentru identificarea vulnerabilităților și transmiterea unor recomandări concrete care să permită organizațiilor și utilizatorilor afectați să limiteze accesul atacatorilor și să își securizeze sistemele.
De asemenea, șeful DNSC le-a transmis specialiștilor să nu ignore alertele și notificările emise de autorități cu privire la vulnerabilități sau atacuri aflate în desfășurare.
Cum se pot proteja utilizatorii de internet
Riscurile nu vizează doar instituțiile și companiile. România are peste 12 milioane de utilizatori activi zilnic de internet, iar fiecare dispozitiv conectat poate deveni o posibilă țintă dacă nu este protejat corespunzător.
Dan Câmpean a avertizat că numeroase atacuri încep prin tehnici de inginerie socială, prin care infractorii încearcă să determine victimele să divulge parole, să ofere acces la conturi, să instaleze programe sau să deschidă documente aparent inofensive.
Astfel, un simplu mesaj primit prin e-mail, rețele sociale sau aplicații de mesagerie poate reprezenta primul pas al unui atac informatic. Odată ce utilizatorul urmează instrucțiunile atacatorilor, dispozitivul poate fi infectat, iar datele personale și financiare pot ajunge în mâinile infractorilor.
Recomandările DNSC vizează, în primul rând, evitarea site-urilor necunoscute sau neverificate, prudența în cazul mesajelor primite de la persoane necunoscute și protejarea informațiilor sensibile, precum parolele, codurile PIN, datele cardurilor și cele ale conturilor bancare.
Inteligența artificială accelerează descoperirea vulnerabilităților
Un alt risc important semnalat de șeful DNSC este viteza cu care sunt identificate și exploatate vulnerabilitățile informatice. Potrivit acestuia, instrumentele de inteligență artificială folosite de hackeri reduc considerabil timpul necesar pentru descoperirea punctelor slabe ale aplicațiilor și infrastructurilor digitale.
Spionaj rus la o instituție guvernamentală din România: e-mailurile către NATO și UE, interceptate de hackeri afiliați FSBDacă în trecut identificarea și exploatarea unei vulnerabilități puteau dura săptămâni sau luni, în prezent intervalele s-au redus semnificativ. Dan Câmpean a arătat că unele vulnerabilități pot fi detectate în zeci de minute, iar atacurile reușite pot fi lansate la doar câteva ore după identificarea acestora.
În aceste condiții, capacitatea organizațiilor de a reacționa rapid devine esențială. Sistemele afectate trebuie izolate, atacul trebuie blocat, iar serverele, bazele de date și serviciile trebuie restaurate într-un timp cât mai scurt.
„Singurele infrastructuri informatice complet nevulnerabile sunt cele care sunt scoase din priză și cele care sunt complet oprite”, a afirmat directorul DNSC, subliniind că securitatea cibernetică presupune un proces permanent de adaptare.
În final, Dan Câmpean a transmis că instituțiile și organizațiile trebuie să se pregătească pentru o creștere semnificativă a numărului de atacuri și să investească în specialiști, echipe proprii și soluții tehnice capabile să detecteze și să blocheze rapid amenințările informatice.




















































