Şantajul în presa din România. Cele mai răsunătoare cazuri din ultimul deceniu

Presupusul şantaj pus în practică de Sorin Alexandrescu, şeful Antena Group, la adresa lui Ioan Bendei, administratorul companiei RCS-RDS, nu este o premieră în presa din România.

În ultimii ani, s-au consumat mai multe cazuri similare cu cel care a condus la arestarea preventivă a lui Alexandrescu, toate având în comun implicarea unor personaje aflate în fruntea unor trusturi de presă. Este, de fapt, confirmarea unei tendinţe: în presa română de astăzi şantajul nu este apanajul ziariştilor de rând, ci al directorilor sau chiar al patronilor de trusturi media. “Adevărul” vă prezintă o scurtă descriere a celor mai răsunătoare cazuri de şantaj din ultimii ani.

Tehnica mogulilor

La categoria patroni îi întâlnim, între alţii, pe Sorin Ovidiu Vântu şi pe Dan Diaconescu, primul dintre ei aflat în prezent la închisoare după ce, în iunie 2012, a primit un an cu executare în procesul de şantaj cu Sebastian Ghiţă.

Conform procurorilor, Ion Ilie Cezar şi Sorin Ovidiu Vântu, fost patron al trustului de presă Realitatea, l-ar fi constrâns pe Sebastian Ghiţă, în primăvara lui 2011, să le dea 150.000 de euro sau să accepte denunţarea unui contract care i-ar fi adus prejudicii părţii vătămate. “Constrângerea a fost realizată de către inculpaţi prin ameninţarea cu uciderea a părţii vătămate, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice”, se arăta în rechizitoriu.

În ceea ce-l priveşte pe Dan Diaconescu, fostul patron al postului de televiziunea OTV, acesta a fost trimis în judecată în anul 2010, alături de Doru Pârv, unul dintre colaboratorii săi, pentru că l-ar fi şantajat pe Ioan Florin Moţ, primarul comunei arădene Zărand. Procurorii au adunat probe conform cărora edilul arădean i-ar fi dat lui Diaconescu 30.000 de euro şi 4.200 de lei prin intermediul lui Doru Pârv, cu scopul de a nu difuza un material compromiţător la adresa sa.

Dan Diaconescu şi Doru Pârv au fost arestaţi preventiv pe 23 iunie 2010. Patronul OTV a fost eliberat două zile mai târziu, iar Pârv a rămas în arest până în luna august a aceluiaşi an. În prezent, dosarul se află pe rolul judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti.

În dosarul lui Dan Diaconescu apare şi numele lui Mihai Ghezea, fost patron al publicaţiei “Atac la persoană”. Ghezea a fost acuzat de şantaj şi în toamna anului 2011, fiind reţinut de procurori ca urmare a unei plângeri făcute de magnatul Ioan Niculae. Între ziarul lui Ghezea şi firma lui Niculae existase un contract de publicitate în care se prevedea ca ziarul “Atac la persoană” să nu publice nimic compromiţător despre omul de afaceri. Contractul a fost reziliat după ce Ghezea a cerut mai mulţi bani, iar Niculae nu a fost de acord. Omul de afaceri a depus plângere, Ghezea a fost reţinut şi eliberat în aceeaşi zi.

Şantajul în provincie

Unul din cazurile ajunse în instanţă şi încheiate cu condamnări este cel izbucnit la Iaşi, în 2005. Pe atunci exista Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), care a declanşat urmărirea penală împotriva a cinci persoane din conducerea ziarului “Ziua de Iaşi”, aceştia fiind acuzaţi de şantaj de către un grup de oameni de afaceri din capitala Moldovei. Împotriva acestora se instrumentau campanii de presă în publicaţia menţionată şi, pentru ca atacurile să înceteze, erau forţaţi să încheie contracte de publicitate.

Dosarul a avut un traseu lung şi complicat. Într-un final, au fost trimişi în judecată doar Florin Asimionesei, directorul ziarului, şi Alin Tocan, redactorul-şef. În primă fază au fost achitaţi, iar în ianuarie 2013 Curtea de Apel i-a condamnat la trei, respective doi ani de închisoare cu suspendare.

Un alt caz de şantaj de presă din ultimii ani a izbucnit în 2006, când Liviu Man, directorul cotidianului „Gazeta de Cluj”, a fost arestat preventiv şi trimis în judecată alături de alte opt persoane din conducerea trustului de presă „Gazeta” pentru şantaj în formă calificată şi constituirea unui grup infracţional. Concret, aceştia au fost acuzaţi că ar fi şantajat mai mulţi politicieni, oameni de afaceri şi conducători ai unor instituţii publice, pe care i-ar fi forţat să încheie contracte de publicitate ameninţându-i că vor publica diverse informaţii în publicaţiile trustului.

În acest caz nu s-a ajuns nici până astăzi la un verdict, dosarul aflându-se în continuare pe rolul Tribunalului Brăila.