Reacția Laboratorului de Control Doping din Bucureşti după acuzaţiile Simonei Halep că i-a procesat greşit analizele

După ce joi seara tenismena Simona Halep a spus la un post de televiziune că a avut un şoc atunci când a aflat că şi-a riscat cariera pentru o greşeală a Laboratorului de Control Doping din Bucureşti, vineri acesta a emis un comunicat de presă în care precizează că acuzaţiile sportivei sunt nefondate, informează Agerpres.

Simona Halep a declarat că s-a simţit trădată şi dezamăgită, foto arhivă

Laboratorul de Control Doping din România spune că, începând de la recolatarea probelor şi până la elaborarea şi predarea documentaţiei laboratorului către APMU şi ITIA, întreaga procedură a fost conformă cu prevederile internaţionale în domeniu.

 „Recepţia şi analiza probelor, raportarea datelor analitice ale parametrilor hematogici şi a datelor referitoare la temperatură (valori de temperatură înregistrate de la recoltarea probelor, pe parcursul transportului probelor, recepţia în laborator şi până la omogenizarea probelor înainte de analiză), elaborarea şi predarea documentaţiei laboratorului către APMU şi ITIA au fost realizate în conformitate cu prevederile Codului Mondial Antidoping, ale Standardului Internaţional pentru Laboratoare şi a documentelor complementare emise de AMA/WADA”, se arată în comunicatul oficial, potrivit Agerpres.

Simona Halep a declarat că avut cel mai mare şoc din viaţa ei atunci când a înţeles că tot calvarul prin care a trecut de la declanşarea scandalului legat de dopajul său a pornit chiar de acasă, din România. Ea a povestit detaliat tot ce a trăit din momentul în care la tribunal a aflat că proba de sânge care i-a fost prelevată în laboratorul din Bucureşti nu a fost păstrată la temperatura corespunzătoare.

Simona Halep, dezamăgită şi trădată

 „A apărut problema cu sângele. A fost ceva foarte şocant... pentru că după 6-7 luni au venit şi mi-au spus că sângele meu este în neregulă, când toate testele mele de sânge au fost negative. Niciodată nu a fost găsită nicio substanţă interzisă în sângele meu sau să fi fost ceva pozitiv. Absolut niciodată. Am fost atât de şocată când a apărut treaba cu sângele, că nici nu am realizat documentele, de unde au venit, cum sunt. Doar vorbeam cu avocaţii. Pentru mine a fost şocant că se întâmplă ceva cu sângele meu, când totul este normal. Am descoperit de unde vine treaba cu sângele la Lausanne, în timpul procesului, când eram în sală. Pe ecranele din mijloc a apărut documentul cu sângele, dar nu am realizat. Fratele meu a venit şi mi-a zis să mă uit că scrie în română. Şi când mă uit pe ecran era steagul României şi în dreapta scria «Bucureşti, România». Atunci am avut un moment în care efectiv nu am mai putut să zic nimic şi nu înţelegeam cum e posibil ca eu să fiu suspendată patru ani pe un document venit din România. Atunci pentru mine a fost un şoc, este inexplicabil. Îmi e greu şi acum, am foarte multe emoţii, pentru că a fost cel mai mare şoc din viaţa mea. Să ştiu că proba prelevată la Bucureşti, când eu stau la 10 minute de laborator, a fost testată neţinându-se cont de regulile de păstrare. Nu a fost păstrat sângele la temperatura care trebuia. Au fost două ore şi ceva în care sângele meu a stat la temperatură greşită. Dar şi aşa, proba mea de sânge a fost în valori normale şi nu a indicat nicio urmă de dopaj. Bineînţeles că şi cei de la tribunalul de la Lausanne au fost şi ei surprinşi că se poate întâmpla aşa ceva, mai ales că eram în acelaşi oraş şi eram foarte aproape de laborator. Iar eu mi-am exprimat şi acolo dezamăgirea că o carieră de 25 de ani poate fi distrusă prin neglijenţă, prin rea-voinţă sau pur şi simplu pentru că nu respecţi persoana pe care o testezi. Nu se poate să se întâmple aşa ceva la nivel atât de înalt. Am fost foarte dezamăgită şi sunt foarte dezamăgită. De aceea, revenind la cuvântul trădare, pot spune că asta am simţit. Eu nu cer niciodată să fiu favorizată, dar ţin foarte mult să se respecte nişte reguli şi să fiu testată aşa cum trebuie. E dezamăgitor să văd că nu s-a putut respecta acest lucru aici”, a povestit Simona Halep.

Nimeni din laborator nu a cunoscut identitatea Simonei

Oficialii laboratorului din Bucureşti, acreditat AMA/WADA, au ţinut să precizeze în comunicat faptul că nimeni din personalul care a analizat respectivul eşantion de sânge nu a cunoscut identitatea sportivei.

 „APMU (Unitate de Management a Paşaportului Sportivului) este responsabilă cu evaluarea datelor analitice furnizate de laborator şi a validităţii probelor paşaportului în numele custodelui paşaportului sportivului. Laboratorul de Control Doping din România nu este APMU. Laboratoarele de control doping nu au rolul de custode al paşaportului sportivilor. Laboratorul de Control Doping din România, conform Codului Mondial Antidoping, Standardului Internaţional pentru Laboratoare şi documentelor complementare, nu este informat cu privire la identitatea sportivilor. Laboratorul de Control Doping din România nu a fost informat cu privire la identitatea domnişoarei Simona Halep”, se spune în comunicat.

Laboratorul spune că este acreditat şi respectă toate prevederile în materie

Laboratorul de Control Doping din România a explicat, în acelaşi comunicat, atribuţiile lui în procesul de testare a sportivilor, precizând că alte organisme planifică aceste testări.

„Laboratorul de Control Doping din România, acreditat de Agenţia Mondială Antidoping (AMA/WADA), respectă prevederile Codului Mondial Antidoping, ale Standardului Internaţional pentru Laboratoare şi ale documentelor complementare emise de AMA/WADA şi prevederile standardului internaţional SR EN ISO/CEI 17025:2018. Atribuţiile principale ale Laboratorului de Control Doping includ recepţia, analiza probelor de control doping şi raportarea rezultatelor conform prevederilor Standardului Internaţional pentru Laboratoare. Conform prevederilor Codului Mondial Antidoping şi a documentelor complementare, Autorităţile de Testare (TA) au responsabilitatea de a planifica testările doping, Autorităţile de Recoltare (SCA) au responsabilitatea de a recolta probele, de a le transporta şi preda laboratoarelor de control doping acreditate de AMA/WADA, iar Autorităţile de Gestionare a Rezultatelor (RMA) au responsabilitatea gestionării rezultatelor analizelor de control doping şi a încălcărilor non-analitice ale reglementărilor antidoping. Toate aceste autorităţi sunt precizate pe formularul de control doping care este semnat de sportiv la sfârşitul şedinţei de recoltare a probelor. O copie a acestui formular este predată sportivului. De regulă, la acest moment ofiţerul de control doping informează sportivul cu privire la faptul că datele sale cu caracter personal (nume şi prenume, data naşterii, semnătura etc.) nu sunt transmise laboratorului şi nu se regăsesc pe niciun document care este predat laboratorului împreună cu probele. Laboratorul de Control Doping din România, ca orice alt laborator de control doping acreditat AMA/WADA, nu este TA, SCA sau RMA”, se arată în documentul citat.

Vă reamintim că marţi Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne a redus suspendarea Simonei Halep, impusă de ITIA, de la patru ani la nouă luni.

 „Comisia a determinat în unanimitate ca perioada de patru ani de ineligibilitate impusă de tribunalul independent al ITF să fie redusă la nouă luni, începând cu 7 octombrie 2022, perioadă care a expirat pe 6 iulie 2023. Întrucât termenul a expirat înainte ca apelul să fie depus la TAS, completul TAS a hotărât că e oportun să emită dispoziţia cât mai curând posibil, împreună cu un comunicat de presă cuprinzător”, a hotărât TAS.

Simona Halep cere despăgubiri mai mari de 10 milioane de dolari de la Quantum Nutrition, compania care produce Schinoussa Superfoods, suplimentele nutriţionale din cauza cărora crede că testul său a ieşit pozitiv la roxadustat, în 2022, la US Open.