Blocul din Drumul Taberei ar fi fost proiectat să se fisureze în acel loc, dar are probleme structurale cunoscute. Expert: Consolidarea trebuia făcută

Blocul cu risc seismic din Drumul Taberei, evacuat după apariția unei fisuri între două scări, așteaptă evaluarea experților. Un inginer constructor explică de ce crăpătura ar fi putut exista dinaintea cutremurului din 19 octombrie și atrage atenția că imobilul avea probleme semnalate încă din 2020, fără ca lucrările de consolidare aprobate să fie realizate.

Fisura blocului din Drumul Taberei ar fi putut exista dinainte de cutremur Foto: ISU

Clădirea, cu regim de înălțime parter și opt etaje, este încadrată ca având risc seismic, iar autoritățile au solicitat o expertiză tehnică pentru evaluarea situației. Potrivit ISU București-Ilfov, alerta a fost transmisă prin 112, iar scara vizată cuprinde 36 de apartamente, în care locuiesc 65 de persoane. 

Nu se știe deocamdată dacă fisura a apărut în urma cutremurului din 19 octombrie 2026. 

Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise și inginer constructor specializat în analiza clădirilor cu risc seismic, a explicat pentru „Adevărul” că fisura pare a fi verticală, în zona unui rost de dilatație, și că un raport de expertiză al respectivului bloc, din 2020 menționa tasări diferențiale la unuia dintre corpuri. Potrivit acestuia, fără date suplimentare, fisura nu are caracteristicile unei fisuri seismice și exista probabil înainte de cutremur, putând să se fi mărit în urma seismului.

„Nu este normal ca un bloc de tipul acela să se fisureze în urma unui cutremur atât de mic, precum cel de săptămâna aceasta. Totuși, trebuie să așteptăm concluziile raportului întocmit de experții de la ISC. Din imagini – nu am fost la fața locului – se vede o fisură verticală, tipică pentru zona în care se întâlnesc două părți ale aceleiași clădiri, numită rost de dilatație sau rost structural. Practic, clădirea este alcătuită din mai multe corpuri proiectate să lucreze independent atunci când este nevoie.

De altfel, într-un raport de expertiză din 2020, dacă nu mă înșel, este notat că unul dintre corpuri a fost afectat de tasări diferențiale: sub o parte a clădirii, pământul s-a lăsat puțin mai mult decât sub celelalte părți, iar de aici apare acest rost de separație. Personal, fără să am mai multe date, nu cred că fisura a apărut la cutremur și nici nu consider că are caracteristicile unei fisuri seismice. Mai degrabă, este o fisură care poate s-a mărit odată cu acest cutremur, dar care exista acolo încă dinainte”, a declarat Matei Sumbasacu.

Inginerii au identificat mai multe probleme după cutremurul din 77

Potrivit expertului, secțiunea de bloc este de tip OD, construit în 1963, un proiect cunoscut pentru deficiențele sale structurale și analizat de ingineri în urma cutremurului din 1977.

„Este un bloc construit în 1963, dintr-o secțiune de tip OD – așa-numita orientare dublă –, iar această secțiune este încadrată în clasa I de risc seismic. Există multe alte blocuri similare în București care nu au fost încadrate, pentru că nu au fost expertizate. Ele sunt de obicei ușor de recunoscut, pentru că literele „OD” apar în adresa blocului. În 1977 a căzut chiar un astfel de bloc, OD-16, în Militari. Este un tip de proiect cunoscut, studiat atent tocmai pentru că s-a prăbușit, deși era destul de nou la acea vreme; inginerii au descoperit atunci deficiențe de alcătuire, deficiențe tehnologice și deficiențe structurale la aceste blocuri. 

Este, așadar, o secțiune de bloc periculoasă, însă fisura despre care vorbim nu pare să aibă legătură cu deficiențele de alcătuire seismică ale acestui bloc. Mai degrabă, pare legată de modul în care s-a comportat pământul sub o porțiune a blocului, motiv pentru care nu cred că fisura a apărut la cutremur; este posibil ca ea să se fi extins sau să fi devenit mai pronunțată”, a mai precizat Matei Sumbasacu.

Blocul primise aviz pentru consolidare acum mai mulți ani, dar nu s-a intervenit

Potrivit specialistului în analiza clădirilor cu risc seismic, Consiliul General al Municipiului București a aprobat lucrările de consolidare în cazul acestui bloc în urmă cu mai mulți ani, fără să se mai și intervină asupra imobilului.

„Indicatorii tehnico-economici prin care Consiliul General al Municipiului București aprobă intervenția în programul de consolidare pentru blocuri au fost aprobați, dacă nu mă înșel, în 2020–2021. Așadar, Consiliul General a dat un aviz pentru intervenția de consolidare structurală a acestui bloc încă de atunci. Evident, trebuie să ne întrebăm de ce nu s-a intervenit”, a mai declarat expertul.

De asemenea, Matei Sumbasacu a oferit și o serie de sfaturi locuitorilor imobilului din Drumul Taberei, estimând că, din datele pe care le avem în prezent, nu se poate dispune evacuarea imobilului până la finalizarea reparațiilor.

„În astfel de situații, oamenii trebuie să asculte de autorități atunci când este semnalat un pericol. Până la stabilirea gravității pericolului, măsura dispusă este evacuarea blocului. Experții de la Inspectoratul de Stat în Construcții merg la fața locului, evaluează situația și decid dacă blocul poate fi reocupat, stabilind și pașii următori după reocupare; dacă decid că blocul nu poate fi reocupat, acesta rămâne evacuat. Însă mă îndoiesc profund că se va ajunge acolo, pentru că blocul a fost expertizat ultima dată în 2020. 

O expertiză tehnică este mult mai detaliată decât un raport de urgență prin care se decide dacă blocul poate fi ocupat sau nu. Dacă ar fi existat un pericol structural iminent, acesta ar fi reieșit din acele analize. De aceea mă îndoiesc că se va dispune menținerea evacuării, dar nici nu vreau  să mă substitui experților de la ISC. Clădirile se mai fisurează în anumite condiții și sunt proiectate să se fisureze în anumite locuri, iar acesta pare unul dintre aceste cazuri”, a mai declarat Matei Sumbasacu.