Analiză Răspunsul NATO la amenințarea dronelor rusești, aprobat la Summitul de la Ankara. Avertismentul unui fost comandant al Alianței

Prima zi a Summitul NATO de la Ankara s-a încheiat cu un anunț fără precedent pentru istoria Alianței, achiziția comună a 5 drone de supraveghere Triton, prima de acest fel din 1949 încoace. Decizia vine la doar câteva săptămâni după ce un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar Ucraina continuă să fie lovită zilnic de valuri de drone rusești de tip Shahed. Într-un asemenea context, „Adevărul” a discutat cu generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, și cu Claudiu Degeratu, expert în securitate și fost șef al Secției de Apărare a Delegației permanente a României la sediul NATO din Bruxelles, despre ce înseamnă, în realitate, apărarea contra dronelor pentru Alianță și pentru România.

Secretarul general Mark Rutte a confirmat că Alianța va achiziționa 5 drone MQ-4C Triton

Anunțul a fost făcut la Forumul Industriei de Apărare de la Ankara, organizat în marja summitului NATO din 7-8 iulie. Secretarul general Mark Rutte a confirmat că Alianța va achiziționa 5 drone MQ-4C Triton, la care participă Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca. România este implicată, la rândul ei, în inițiativa NATO Drone Edge, într-un moment în care amenințarea dronelor a devenit o realitate directă la adresa României. Pe 29 mai, o dronă rusească de tip Shahed a lovit un bloc din Galați. Doi oameni au fost răniți, iar mai multe familii au fost evacuate din casele lor.

Prin intermediul inițiativei Drone Edge Alianța își propune să își extindă rapid capacitatea de a produce, opera și neutraliza drone la scară largă, considerând capabilitățile de drone și antidronă esențiale pentru postura de descurajare și apărare. Concret, angajamentele asumate la Ankara includ o investiție de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități antidronă în următorii 5 ani, alături de crearea unei piețe NATO dedicate soluțiilor antidronă, care se va adăuga piețelor naționale și altor mecanisme de achiziție deja existente. 

Lecția pe care Ucraina o dă în fiecare zi

Generalul Dorin Toma pornește discuția de la experiența directă a Armatei ucrainene, confruntată permanent cu valuri de drone rusești. Fostul comandant NATO explică de ce nu orice amenințare aeriană trebuie tratată cu armament scump.

„Trebuie să învățăm din ceea ce fac ucrainenii zi de zi. Ei se confruntă permanent cu atacuri ale dronelor rusești de tip Shahed, cunoscute și sub denumirea Gheran-2, iar mai recent cu Gheran-3, care sunt propulsate cu turbojet și au viteze mai mari. Lecția principală este că astfel de amenințări pot fi combătute eficient fără a folosi, de fiecare dată, interceptori sau rachete extrem de scumpe și sofisticate", a explicat generalul Dorin Toma.

El observă că industria europeană de apărare a început deja să se adapteze la acest tip de conflict, prin colaborare directă cu producătorii ucraineni de sisteme antidronă.

„Numeroase companii din industria de apărare, din Polonia, Germania, Marea Britanie și alte state, au încheiat parteneriate cu firme ucrainene pentru dezvoltarea unor sisteme de apărare antidronă inspirate din experiența de pe front. Multe dintre aceste tehnologii au fost deja integrate în dotarea propriilor armate", a subliniat generalul Dorin Toma.

Miile de interceptori de care are nevoie orice armată modernă

Pentru fostul comandant NATO, cantitatea contează la fel de mult ca performanța tehnologică, mai ales într-un conflict de intensitate ridicată în care adversarul lansează zeci sau sute de drone simultan.

„Asta înseamnă că trebuie să te adaptezi permanent la evoluția amenințărilor și să construiești sisteme care sunt eficiente, dar și accesibile din punct de vedere al costurilor. Contează foarte mult și cantitatea. Dacă adversarul lansează sute de drone, trebuie să ai, la rândul tău, sute sau chiar mii de interceptori și sisteme capabile să le neutralizeze", a explicat generalul Dorin Toma.

El vorbește despre o schimbare de paradigmă în modul în care se fac investițiile militare, dinspre platformele foarte sofisticate și scumpe, produse în serii mici, către tehnologii ieftine și fabricabile la scară industrială. Iar în acest lanț de producție, spune generalul, își pot găsi locul și companiile românești.

„Important este ca și companiile românești, fie că provin din industria de apărare, fie din industria civilă, să intre în aceste lanțuri de producție. Multe componente și subansamble au utilizare duală, atât civilă, cât și militară, iar firmele românești pot deveni furnizori pentru marii producători internaționali", a subliniat generalul Dorin Toma.

Nu poți instrui militari pentru drone pe care nu le ai

În opinia generalului Toma, pregătirea personalului militar rămâne deosebit de importantă, însă aceasta ar trebuie legată direct de achizițiile de tehnică militară.

„Nu poți pregăti oameni în abstract. Dronele sunt foarte diferite, au misiuni și capabilități diferite, iar instruirea trebuie adaptată fiecărui tip de echipament. Militarii sunt obișnuiți să opereze sisteme complexe, console și echipamente moderne, însă pregătirea trebuie realizată pentru platformele pe care le vor avea efectiv în dotare. Ar fi lipsit de logică să instruiești militari pentru operarea unor drone pe care nu le deții", a explicat generalul Dorin Toma.

Cel mai important pas făcut de NATO în ultima perioadă

Claudiu Degeratu subliniază importanța achiziției dronelor Triton, un precedent care ar putea schimba felul în care Alianța cumpără echipament militar de acum înainte.

„Achiziția directă de drone Triton de către NATO este probabil unul dintre cei mai importanți pași făcuți de Alianță în această perioadă. În trecut au mai existat achiziții comune de capabilități strategice, inclusiv drone americane destinate supravegherii strategice, însă acum vorbim despre o altă anvergură și despre un alt tip de misiuni", a subliniat analistul Claudiu Degeratu.

Specialistul explică faptul că mecanismele de achiziție comună au existat dintotdeauna în NATO, dar că factorul decisiv a fost, de fiecare dată, voința politică a statelor membre.

„Alianța are de mult timp capacitatea de a face achiziții comune. Problema nu a fost niciodată lipsa mecanismelor, ci disponibilitatea politică a statelor membre. În trecut au existat țări europene care au preferat achiziții naționale sau prin instrumentele Uniunii Europene. În schimb, acum vedem că și UE dezvoltă programe ample, precum SAFE, iar NATO continuă propriile programe comune", a explicat analistul Claudiu Degeratu.

Modelul C-17 și participarea României la Drone Edge

Degeratu găsește un precedent direct pentru actuala achiziție de drone în programul prin care România și alți aliați au cumpărat împreună avioanele strategice de transport C-17, folosite ulterior în Afganistan.

„Există deja precedente importante. România, împreună cu alți aliați, a participat la achiziția avioanelor strategice de transport C-17, care au fost folosite pentru transportul forțelor în Afganistan. Aceste capabilități sunt utilizate în comun și reprezintă un exemplu că NATO poate gestiona programe majore de înzestrare atunci când există voință politică", a subliniat analistul Claudiu Degeratu.

Participarea directă a României la inițiativa NATO Drone Edge este, în opinia lui, un pas în direcția corectă, pentru că achizițiile comune aduc atât avantaje financiare, cât și interoperabilitate reală între armatele aliate.

„Participarea României la inițiativa NATO Drone Edge este un model foarte bun. Achizițiile comune permit obținerea unor prețuri mai avantajoase, oferă susținere politică solidă pentru dezvoltarea programelor și, foarte important, asigură interoperabilitatea între aliați. Atunci când toate statele utilizează aceleași sisteme, cooperarea militară devine mult mai eficientă", a explicat analistul Claudiu Degeratu.

Nu există o formulă magică împotriva dronelor

Întrebat despre soluțiile pe termen lung pentru apărarea antidronă, mai ales pentru un stat de flanc estic precum România, expusă direct atât dinspre Ucraina, cât și dinspre Marea Neagră, Degeratu este tranșant.

„În privința apărării împotriva dronelor, nu există o soluție simplă. Este o provocare care ține atât de abordarea colectivă a NATO, cât și de strategiile naționale ale fiecărui stat, în special ale celor aflate pe flancul estic, precum România, care se învecinează cu Ucraina și are ieșire la Marea Neagră", a subliniat analistul Claudiu Degeratu.

El insistă asupra faptului că nici cele mai mari stocuri de drone nu rezistă în timp, dacă statul care le deține nu are și capacitatea industrială de a le înlocui rapid, pe măsură ce tehnologia evoluează pe front.

„Experiența războiului din Ucraina arată foarte clar că nu este suficient să ai câteva drone performante. Este nevoie să poți produce rapid și în număr mare sisteme relativ ieftine, adaptate permanent la evoluțiile din teren. De aceea, nu este suficient să cumperi un lot mare de drone. Într-un conflict de intensitate ridicată, aceste stocuri se consumă foarte repede", a explicat analistul Claudiu Degeratu.