Cristian Diaconescu, la Interviurile Adevărul: SUA dau garanții de securitate la Ankara. Articolul 5 este de neclintit

Va ieși SUA din NATO și ce se va întâmpla pe Flancul Estic? Un summit istoric de o miză uriașă debutează la Ankara, pe fondul crizelor din Ucraina și Golf, dar și al speculațiilor privind viitorul Alianței în perspectiva revenirii lui Donald Trump. Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, analizează la „Interviurile Adevărul” vulnerabilitățile de securitate ale României, deficitul de predictibilitate politică de la București și scenariile unei reconfigurări geopolitice globale.

Irina Petraru: Este un summit important în plină desfășurare, se pune problema ieșirii SUA din NATO. Este un zvon care circulă. E posibil să fie ceva mai simplu la mijloc. Deja sunt semnale cu achiziții la care și România va participa. Ce face România discutăm cu invitatul nostru, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu. Este un summit cu miză mare?

Cristian Diaconescu: Este un summit cu o miză mare, istorică, premisele acestui summit sunt extrem de complicate, pe fondul a celor două crize, din Golf și Ucraina. În ceea ce privește NATO și SUA, au transmis o serie de semnale în ceea ce privește relocarea, chiar abandonarea Tratatului de la Washington. Vom vedea evoluțiile, dar după părerea mea acest summit debutează interesant. 

În primul rând, declarația deja adoptată de ambasadori, inclusiv de partea americană, cuprinde elemente interesante, și anume suportul privind Articolul 5 este de "neclintit", este identificată Rusia ca stat agresor, Iranul nu trebuie să aibă armă nucleară, iar sprijinul pentru Ucraina este confirmat. Se discută despre un anume tip de operaționalizare defensivă. Există ideea că europenii trebuie să înlocuiască militar dacă americanii s-ar retrage. La summit se va discuta diferit. Se știe în mod evident, contribuția americană este extrem de semnificativă.

Interesant, față de celelalte summituri, se va discuta și probabil se vor conveni o serie de înțelegeri privind banca de apărare și reziliență NATO, un proiect printre care și România a fost inițiatoare. Va fi o singură ședință, în general erau două sau trei.

Este acea achiziție de avioane din Suedia, un program amplu, avioane care să înlocuiască avioanele americane, un semn că Europa strânge rândurile?

Da, în repetate rânduri s-a solicitat o alertă timpurie. Intenția este ca Europa să-și preia rapid capacitățile. Avioanele trebuie înlocuite, cea mai importantă industrie este cea suedeză.

România trebuie să fie pregătită pentru incidente ca cele din Galați și Constanță

România ar trebui să se pregătească

Da, în legătură cu acele două lovituri, atacuri, până la urmă au fost agresiuni, după părerea mea, România trebuie să aibă prioritate absolută. Așa cum ați menționat, la Galați, din 1949, în urma unei agresiuni externe, doi români au fost vătămați în condițiile unei agresiuni externe. Ridică multe semne de întrebare privind capacitatea de răspuns. 

După părerea mea, experiența poloneză sau finlandeză ar trebui avută în vedere și de noi. Practic, acolo se discută în acest moment că cele două state trebuie în primele minute să se poată apăra singure. Ne putem baza pe partenerii noștri, dar timpul nu așteaptă. Se discută de o testare a solidarității, este inadmisibil ca dronele care au tranzitat să fie depistate de cetățeni. Sistemele anti-dronă trebuie să fie clar întărite.

Cristian Diaconescu la Interviurile Adevărul FOTO Adevărul

Sunt câteva declarații făcute de Radu Miruță și spune că principalul obiectiv este o distribuție mai mare a resurselor pe Flancul Estic.

La orice participare la un astfel de summit există interesul național, dar sunt foarte multe subiecte, o prioritizare a acestor subiecte nu se face. Se concretizează mai târziu. Componenta industrială ca și cea de achiziții pot fi convenite de principiu, dar ține de multe aspecte, inclusiv de predictibilitatea celor care ne reprezintă. Nu mi-aș fi dorit să spun acest lucru, dar faptul că nu există un mandat clar al reprezentării noastre reprezintă un deficit.

Problema este de implementare, ne-am dori o înțelegere de la Ankara să se implementeze într-o săptămână, dar trebuie să așteptăm.

România, afectată pe plan extern de criza politică

Faptul că nu avem niciun ministru al Externelor, pe partenerii noștri nu îl interesează că este interimar.

Evident, prioritatea este agenda internă, evident că am în vedere partenerul credibil, nu unul care nu are mandat sau are mandat timp de 6 luni.

În România ideea de predictibilitate privind reprezentarea, trebuie să avem răbdare și nu mai avem timp. 

Este o salvare faptul că am avut un CSAT în care s-a discutat mandatul?

Sigur, este o formă de asumare. Este cât se poate de normal, dar neavând un ministru cu mandat stabil, nu poate transmite instrucțiuni ambasadelor. În acest moment este întrebat următorul ce poziție va avea.

Cum ne poate afecta prezența unui personaj necunoscut, peste o lună vom avea un ministru la Externe poate nou în domeniu, necunoscut de partea americană?

În primul rând, ministrul de Externe are capacitatea de alertă timpurie. În egală măsură, contează ce este în exterior. Din această perspectivă, predictibilitatea este elementul cel mai important. Înțelegerile merg foarte rapid, iar din acest punct de vedere este interesant cât de profesionist poate promova o situație care coincide și cu interesele celuilalt.

Poza fără conferință de presă nu valorează, pentru că se decide între cei doi în legătură cu ce se comunică și ce nu se comunică. Ieșind la presă, sigur că sunt întrebări de tot felul, evident că atunci se presupune că politicianul are și o asumare în legătură cu partenerul său, deci își asumă și public, deci angajamentul public este chiar mai important decât l-ați considera.

Există foarte multe acorduri defensive, de exemplu, înțelegeri regionale, deci zona de nord este extrem de solidare, zona de sud sunt probleme, pe flancul estic.  Semnalul dat de președintele american în legătură cu Turcia este unul care, pe acest fundal al summitului, trebuie bine potențat. Situația devine extrem de complicată.

Da, absolut deloc complicat să avem o relație bună și cu americanii și cu americanii.

Solicitarea făcută părții ucrainene și percepțiile anti-Ucraina

Este vorba și despre turci, Erdogan este un personaj foarte important, Trump îl legitimează foarte mult. Mi-a atras atenția o declarație a domnului Miruță, privind solicitarea transmisă Ucrainei. Este legitimă o astfel de solicitare?

Din punct de vedere al dreptului internațional, orice încalcă spațiul suveran al României se distruge, aceasta este regula. În ce măsură, și e și normal ca dialog bilateral, să găsim mijloacele tehnice, e absolut normal. Dar decizia finală este că orice intră, dacă nu există altă alertă, se distruge. Bucureștiul trebuie să fie clar, nu se pune problema unei toleranțe care să pună în pericol.

Nu mi-aș fi dorit să fac o astfel de afimație, dar prima dată de la constituirea Tratatului Alianței, doi cetățeni români au fost vătămați.

Am dreptul la garanțiii totale ca cetățean că nu se va mai întâmpla. Faptul că nu ai o reacție, nu știi să te aperi, poate reprezenta un precedent.

Apropo de percepție, există un sentiment anti-ucrainean foarte puternic, ideea că încearcă să ne atragă în război cu tot cu NATO. Cum contracarăm?

Având o comunicare clară, care să spună explicit care sunt elementele de sprijin pentru un stat care are de înfruntat un atac total nejustificat care se apropie de România și care sunt liniile roșii de angajament. După februarie 2022 a încercat să obțină o interdicție de zbor, ar fi fost un risc și nu s-a întâmplat.

Sigur că, pornind de la interesele lor, au logică de sprijin, dar ceea ce prevalează este interesul tău de a-ți proteja cetățenii.

Este o declarație a reprezentanțiilor AUR, dacă vor ajunge la putere nu vor mai ajuta Ucraina financiar pentru că avem deficit.

Sunt două chestii diferite, dar trebuie precizat, e vorba și despre partenerul american, scutul de la Deveselu. Este o asumare politică. Ideea că România ar trebui să profite să preia teritorii și multe alte teorii mi se par, să spun așa, interesante. Au votat împotriva contracarării dronelor, eu înțeleg mai dificil (n. red. aceste idei).

Este România pro-SUA sau pro-Europa?

Care e poziționarea României? 

Mi se pare neproductiv ideea de a face alegeri de preferință în ceea ce privește partenerii strategici, în ceea ce privește România, partenerii noștri au o poziționare foarte bună. Nu dorește nimeni să aibă o perspectivă preferențială, agresivă cu România. În egală măsură nu putem să stăm să așteptăm, fără un demers nu putem să reacționăm automat. 

În documentul final de la Anakara va apărea decizia SUA privind că Articolul 5 este de neclintit, dar sunt multe alte elemente și variabile care pot genera probleme și aici trebuie să lucrăm pentru că efectele pot fi complicate. Finlanda și Polonia se pregătesc să se apere singure în primul minut, de aici trebuie să plecăm cu discuția. Nu este o minune să păstrăm acel nivel al relațiilor NATO și europene.

Cum facem? În primul rând, elementele de imagine sunt finalul unor demersuri constructive și eficiente, adică o întâlnire bilaterală, șefii nu fac decât să transmită aceste înțelegeri. Nu există minuni a unei bilaterale, dar o măsură directă, dacă o adresezi, primești un răspuns politicos. În ceeea ce privește concretizarea, acolo e discuția. Dacă se lucrează pe verticală poți avea rezultate.

Turcia chiar cred în parteneriatul cu România. Din o serie de motive nu a existat o apropiere între Turcia și Europa, dar europenii înțeleg potențialul. O apropiere directă între unele state e complicată, dar intermediată, în schimb...România având o relevanță strategică poate genera pe proiecte acest tip de apropiere. 

SUA în relație cu partenerii europeni

Se vorbește despre retragerea SUA din NATO. Este posibil sau e vorba de o regândire a contribuției?

Mai degrabă a doua variantă, o astfel de decizie trebuie să treacă prin Congres, Senat, nu ar avea sprijin, se apropie și alegerile. Europa este esențială, nu e vorba doar de aportul american. Dar ceea ce ține de dislocare, în șase luni vor face o evaluare, aici contează clar relația bilaterală.

Am făcut o vizită la Varșovia, cu toate disensiunile, aveau același mesaj. 

La începutul anului a fost momentul Groenlanda. Ne așteptăm într-un context diferit, după Iran, să vedem un Donald Trump la fel de bătăios?

Îmi amintesc de summitul de la Haga, unde a avut loc o asumare privind partea de PIB pentru apărare, dialogul și în sală și după au fost extrem de în regulă. Acum, impactul cu situația din Golf s-ar putea să genereze o serie de reacții, depinde câte vor fi publice. Bilateralele, se știa că Trump nu voia, președintele turc a zis că merge la Washington să îl convingă.

La fel, cu Zelenski. După discuția cu Putin s-a discutat și cu Zelenski, se pare că ar exista elemente pentru o trilaterală. 

A treia întâlnire este cu liderul sirian, înțeleg că a avut loc un incident la Damasc. La Ankara președintele american se întâlnește cu liderul sirian, înseamnă că agenda publică este de comunicare și trebuie să ne mișcăm repede.

Noi facem bine ce facem?

Da, în sensul că prevalează predictibilitatea pro-europeană și pro-euroatlantică, în continuare ne ajută, ce ne creează o problemă este impredictibilitatea. În momentul când ai disensiuni, evident apar întrebări și pot fi trase tot felul de concluzii.

Suntem la jumătatea anului, vorbeam de o posibilă implicare americane, ne poate prinde finalul anului cu oprirea focului și să conteze situația din Crimeea?

Pe o agendă de priorități, prima și cea mai importantă, nu cred că în Coaliția de Voință, dacă reușesc americanii să obțină o înțelegere. Dar contează după, este nevoie de garanții într-o formă sau alta la care să se implice europenii, ideea de a se evita o provocare.

Noi nu avem cum să fim excluși. Poate exista o înțelegere că niciuna nu mai lovesc în adâncime, dar în legătură cu oprirea ostilităților înseamnă că nu mai ai activități militare. Garanțiile însemnă asigurarea stabilității și securității, altfel situația este complicată. Apar semnale cu mobilizare a Rusiei dincolo de Ucraina.