Protest al sindicaliștilor la Cotroceni. Patru confederații cer mediere cu Guvernul și majorarea salariului minim

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sindicaliști din patru confederații sindicale protestează joi, începând cu ora 11:00, la Palatul Cotroceni, cerând Preşedinţiei să iniţieze o mediere între Guvern şi partenerii sociali, în contextul nemulţumirilor legate de politicile de austeritate şi de salariul minim pe economie.

Sindicaliștii protestează la Cotroceni FOTO Confederatia Nationala Sindicala "Cartel ALFA"/Facebook
Sindicaliștii protestează la Cotroceni FOTO Confederatia Nationala Sindicala "Cartel ALFA"/Facebook

UPDATE

Câteva mii de sindicalişti din patru confederaţii sindicale protestează, joi, în faţa Palatului Cotroceni, solicitând Administraţiei Prezidenţiale să medieze conflictul dintre organizaţiile sindicale şi Guvern, generat de măsurile de austeritate şi de refuzul majorării salariului minim pe economie.

Protestatarii folosesc vuvuzele şi strigă: "Hoţii!", Demisia!", "Jos Guvernul!", "Grevă generală!".

Sursa Confederatia Nationala Sindicala "Cartel ALFA" / Facebook

Participanţii la miting au împodobit un brad cu mesaje precum: "Bolojan Grinch ne-a furat Crăciunul!", "Şi la anul când venim, vrem să nu vă mai găsim!", "Austeritatea nu este o soluţie, ci o problemă", "salarii scăzute", "taxe crescute", "impozite crescute", "inflaţie crescută", "locuri de muncă scăzute".

Sursa Confederatia Nationala Sindicala "Cartel ALFA" / Facebook

"Măsurile de austeritate sunt luate fără să fim consultaţi, salariul minim votat ieri este antiortodox, cu 25 de lei mai puţin, numai de-ai naibii ca să nu fie ca noi şi, bineînţeles, se aplică de la 1 iulie - preţurile şi TVA au crescut. Condiţiile de muncă de sunt din ce în ce mai proaste, atât în mediul privat cât şi la stat. Am văzut că vor să taie de la parlamentari, de la partide, după ce a luat de aproape jumătate de an banii celor care nu aveau cu adevărat. Au luat de la muncitori, de la bucătărese din spitale şi de la lucrători şi muncitori care nu aveau nicio legatură cu aceste reduceri, dovadă că INS-ul spune că banii care au rămas în urma acestor măsuri de austeritate sunt undeva la zero", a declarat pentru AGERPRES Leonard Bărăscu, preşedintele CNSLR - Frăţia.

Sindicaliştii iau în calcul şi greva ca formă de protest dacă revendicările nu vor fi soluţionate.

"Lucrurile sunt destul de grave şi duc spre grevă. Pierderile vor fi însemnate şi mai mari la o grevă decât atunci când ar satisface nişte cerinţe de dialog social care nu înseamnă bani mereu şi să stabilim împreună austeritatea", a adăugat Leonard Bărăscu.

La protest participă reprezentanţi de la Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel ALFA", Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România - Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) şi Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN.


Știre inițială

Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) şi Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN atrag atenţia asupra nemulţumirilor legate de politicile de austeritate, îngheţarea salariilor, reducerea personalului din sectorul public şi refuzul Executivului de a majora salariul minim pe economie.

„Mâine (joi, n.r.) protestăm împotriva faptului că Administraţia Prezidenţială, preşedintele României, nu porneşte procedura de declanşare a medierii între societate şi puterea politică, între partidele din Coaliţie şi Guvernul României. La ora actuală nu există un dialog între Guvern şi partenerii sociali, de aici sunt şi conflictele nenumărate care sunt în România la ora actuală. Dorim o mediere conform prevederilor constituţionale. (...) Vom depune o solicitare către preşedintele României şi o să aşteptăm până sâmbătă, luni ca să avem răspunsul. Am înţeles că abia vineri seara se întoarce (de la Helsinki, n.r.), ca să aibă timp să ia la cunoştinţă. Am mai făcut solicitări, dar de data asta, în urma mitingului, mai depunem o solicitare reamintindu-i obligaţiile constituţionale pe care preşedintele României le are. E o obligaţie constituţională, nu o chestiune opţională. Pentru început, nu ţinem să-l vedem pe preşedinte, pentru că el nu are competenţe în domeniul deciziilor administrativ-economice, dar ţinem ca acesta să pună la aceeaşi masă Guvernul, partenerii sociali şi partidele din Coaliţia de guvernare, deoarece constatăm o lipsă de coerenţă între măsurile respective. Aparent, la ora actuală, fiecare partid din Coaliţie propune măsuri care să rezolve problemele bazinului său electoral, nu măsuri de redresare în economia românească şi în piaţa românească”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

Potrivit acestuia, la acţiunea de protest sunt aşteptaţi în jur de 4.000 de participanţi.

Pe 16 decembrie, preşedintele Nicuşor Dan a participat la Summitul Statelor UE de pe Flancul de Est, care are loc la House of the Estates, Helsinki (Finlanda).

Liderul Cartel Alfa a mai făcut referire la problema salariului minim şi la măsurile de austeritate luate de autorităţi.

„Revendicările sunt legate de problema salariului minim, dar şi de măsurile de austeritate luate, care sunt contradictorii. Ca să vă dau un exemplu clar: s-au îngheţat salarii, s-au tăiat din veniturile salariale – şi se face o reducere de personal cu scopul de a reduce cheltuiala salarială, dar, în acelaşi timp, nu s-a făcut o reducere a cheltuielilor diverse sau de achiziţii de servicii şi produse ale instituţiilor publice. Dacă ne uităm în mass-media, în fiecare zi vedem câte o entitate publică care achiziţionează maşini de lux sau servicii de pază sau alte minuni de genul acesta, care în conjunctura actuală de criză nu se justifică”, a mai spus Bogdan Hossu.

În ceea ce priveşte salariul minim, sindicaliştii solicită o majorare de 8%, arătând că măsura este necesară atât pentru protejarea puterii de cumpărare a angajaţilor cu venituri mici, cât şi pentru combaterea evaziunii fiscale.

„Majorarea salariului minim este o măsură care creează un echilibru pentru lucrătorii din sectorul economic, dar, în acelaşi timp, şi una de combatere a evaziunii fiscale pe care angajatorii o fac astăzi datorită formei de salariu minim care este acordată. S-a ajuns la demotivarea muncii. Dacă un salariat, la salariul minim, doreşte să muncească două-trei ore în plus, în momentul respectiv el va avea pe brut mai mult, dar pe net va lua mai puţin decât dacă nu munceşte, pentru că va pierde deductibilitatea. Noi am cerut creşterea salariului minim cu 8%, ce înseamnă 300 de lei în plus pe structura actuală a salariului minim pe brut, iar pe net se va vedea undeva la 170 de lei. În acelaşi timp, vrem crearea unei politici salariale adecvate, pentru că este complet anormal ca un salariat care are pe brut cu 300–400 de lei mai mult decât cel care e la salariul minim, pe net să ia mai puţin. E plătit pe brut mai mult deoarece înseamnă că, în momentul respectiv, are calificare superioară, competenţe mai bune, ştie mai multe lucruri”, a adăugat liderul sindical.

Potrivit acestuia, Guvernul pregăteşte încă o ordonanţă de tip „trenuleţ”, care va avea un efect „distrugător asupra nivelului de trai al majorităţii populaţiei”.

„Din informaţii neoficiale, în continuare, segmentul de susţinători politici sau desemnaţi politic în diferite funcţii la companii cu capital majoritar sau integral de stat sunt protejaţi în continuare, precum şi parlamentarii şi partidele politice. Aceştia nu contribuie cu nimic la efortul naţional de redresare economică şi de reducere a deficitului excesiv. Din contră, rămân în continuare cu acelaşi nivel de cheltuieli care afectează marea majoritate a populaţiei cu un nivel mult mai scăzut de trai. Faptul că i se aplică măsuri de austeritate suplimentară nu face decât să nemulţumească, constatând că, asemenea situaţiei descrise în „Ferma animalelor” de George Orwell, legea nu este aplicată în mod egal pentru toţi”, a explicat liderul sindical.

La rândul său, Leonard Bărăscu, preşedintele CNSLR – Frăţia, a afirmat că salariul minim ar trebui să fie decent, aşa cum este în cazul celorlalţi europeni, iar greva nu este o soluţie, în condiţiile economice actuale.

„Colegii mei sunt dispuşi să meargă până la grevă, dar nu este o soluţie bună, având în vedere că suntem într-un declin economic, financiar şi foarte apropiaţi de zonele negre economice”, a adăugat Leonard Bărăscu.

Evenimente

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite