Previziunile pentru Justiţie în 2018. Nume grele din politică urmează să afle sentinţele definitive
0
Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu, Dan Şova sau Sebastian Ghiţă sunt doar câţiva dintre politicienii care îşi vor afla soarta anul viitor. Mai multe decizii definitive sunt aşteptate în 2018.
Cel mai aşteptat moment al anului 2018 în Justiţie este propunerea pentru conducerea unuia din marile parchete din România: Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), cunoscut şi ca Parchetul Anti-Mafia. Actualul procuror-şef, Daniel Horodniceanu (43 de ani), a fost numit în această funcţie în mai 2015, pentru un mandat de trei ani. Legea actuală îi permite încă un mandat de procuror- şef. Numirea în acestă funcţie este făcută de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dacă actualul proiect al Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor, aflat în dezbatere în Parlament, ar intra în vigoare, preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, propunerea pentru şefia marilor parchete.
Mandatele procurorului -şef DNA, Laura Codruţa Kovesi şi a adjuncţilor acestora, Marius Iacob şi Călin Nistor, expiră în 2019. Toţi trei au fost numiţi în 2013 de Traian Băsescu şi au fost reînvestiţi în funcţii, în 2016, de Klaus Iohannis. Procurorul general al României, Augustin Lazăr a fost numit în 2016 pentru primul său mandat de conducere. Însă, în 2019, expiră primele mandate ale adjuncţilor lui Lazăr, Bogdan Licu şi Laura Oprean şi al adjunctului şefului DIICOT, Ioana Bogdana Albani.
Potrivit procedurii, la începutul anului se schimbă şi conducerea CSM. În prezent, forul magistraţilor este condus de judecătoarea Mariana Ghena (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), iar vicepreşedinte este procurorul Cristian Ban (Parchetul Curţii de Apel Bucureşti). Tot la începutul anului 2018, expiră primul mandat al judecătoarei Mirela Sorina Popescu, în funcţia importantă de şef al Secţiei Penale de la Curtea Supremă. Mandatele preşedintelui şi ale celor doi vicepreşedinţi ai Curţii Supreme au început în 2016 şi se încheie în 2019.
Sentinţele definitive
În anul care vine sunt aşteptate şi câteva decizii definitive pe care intanţele trebuie să le dea în cazuri mediatizate. Printre acestea se numără dosarul în care liderul PNL, Ludovic Orban, este acuzat că şi-a folosit funcţia politică atunci când ar fi cerut 50.000 de euro de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Sentinţa va veni la începutul anului, de la Completul de 5 judecători al Curţii Supreme. Politicianul a fost achitat în faza de fond a procesului, dar procurorii DNA au contestat sentinţa. Decizii definitive sunt aşteptate şi în alte dosare celebre, care sunt în faza de apel, printre care cel în care este judecată fosta şefă DIICOT, Alina Bica, condamnată în două dosare, la 3 ani şi 5 luni şi la 4 ani de închisoare, dar şi cel în care Adriean Videanu a fost achitat. Elena Udrea aşteaptă şi ea o sentinţă în dosarul în care a fost condamnată la 6 ani de închisoare în cazul „Gala Bute”. Şi fostul ministru Dan Şova, condamnat pe fond la 3 ani, va primi o sentinţă definitivă, dar şi fostul ministru Constantin Niţă, în dosarul în care a primit 4 ani de închisoare după ce judecatorii instanţei supreme l-au găsit vinovat de trafic de influenţă în favoarea unuia dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România, Tiberiu Urdăreanu - care l-a şi denunţat la DNA. Nu în ultimul rând, fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onţanu, ale cărui acuzaţii s-ar fi prescris îşi va afla soarta anul viitor.
Sentinţele pe fond
În alte procese puternic mediatizate, Curtea Supremă ar putea da primele sentinţe în 2018. Printre acestea se numără dosarul în care este implicat fostul judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, cazul Turceni - Rovinari în care este judecat fostul premier al României, Victor Ponta, cel privind angajările fictive de la Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului Teleorman în care este judecat Liviu Dragnea şi fosta sa soţie, Bombonica Prodana, sau procesul în care actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Dosarul Mineriada din 13-15 iunie 1990
Curtea Supremă trebuie să decidă anul viitor şi soarta dosarului „Mineriada din 13-15 iunie 1990” în care sunt trimişi în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu sau fostul premier Petre Român. Cazul este în procedura de Cameră Preliminară. Mai exact, în acest moment judecătorii trebuie să se pronunţe pe legalitatea probelor şi dacă rechizitoriul a respectat procedura.
Se încarcă comentariile...
