Ponta: Adevărata bătălie cu Rusia nu va fi cu arme convenţionale, ci cu energie
0
România trebuie să-şi accelereze eforturile pentru a-şi asigura independenţa energetică, obiectiv în care companiile americane ne ajută, a declarat luni premierul Victor Ponta, adăugând că adevărata bătălie cu Federaţia Rusă va avea în centru chiar resursele energetice.
„România investeşte mai mult în cheltuielile de apărare, evident că decizia NATO e binevenită, dar eu cred în continuare că bătălia adevărată cu Federaţia Rusă nu va fi cu arme convenţionale, ci cu energie. Dacă România reuşeşte să-şi asigure independenţa energetică, pentru România şi pentru Republica Moldova cel puţin, atunci toate aceste obiective pe care le stabilim la nivel economic se pot atinge”, a declarat Ponta luni, la o conferinţă organizată de Ambasada SUA, AMCHAM şi AMRO.
„Există un domeniu economic în care România a făcut paşi foarte mari, în care trebuie să facă şi mai mulţi paşi şi în care sprijinul companiilor americane este foarte mare, şi anume domeniul energiei. Avem creştere în agricultură, avem creştere în producţia industrială, avem creşteri de exporturi. Toate acestea depind însă de securitatea energetică, cu atât mai mult cu cât situaţia politică din regiune, pe care o ştim cu toţii, legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, de toată această stare de instabilitate şi de încălcare a unei ordini pe care toţi o credeam stabilită în ultimii zeci de ani, toate acestea duc de fapt la cea mai mare provocare, şi anume securitatea energetică”, a spus premierul, citat de Agerpres.
El a arătat că domeniul energiei este unul în care România a făcut paşi foarte mari şi trebuie să facă şi mai mulţi paşi, el subliniind că sprijinul companiilor americane este esenţial în acest domeniu.
„Legislaţia, strategia guvernamentală trebuie să ofere în domeniul energiei, în 4-5 ani, independenţa energetică de care România, Moldova au atât de mare nevoie pentru a rezista provocărilor, şantajului, presiunilor care există şi care vor continua din partea Federaţiei Ruse”, a spus Ponta.
Gazele din Marea Neagră şi export de curent electric prin Transelectrica
Atât el, cât şi preşedintele Traian Băsescu s-au referit de mai multe ori în ultima vreme la asigurarea independenţei energetice şi pentru Republica Moldova, dependentă de Gazprom pentru gazele naturale consumate, şi de Inter RAO UES la alimentarea cu electricitate. În 2019 sunt programate să intre în producţie zăcămintele din Marea Neagră, operate de ExxonMobil şi Petrom.
Gazul românesc deja a trecut Prutul în data de 27 august, odată cu intrarea în funcţiune a gazoductului Iaşi-Ungheni. Până în 2016, Republica Moldova mai trebuie să realizeze o conductă de la Ungheni la Chişinău, în vreme ce, pe partea românească, Transgaz trebuie să realizeze o serie de compresoare. În domeniul electricităţii, Transelectrica trebuie să realizeze două linii de export.
Independenţa energetică
Independenţa energetică a redevenit prioritatea zero pentru Uniunea Europeană de la începutul acestui an, în contextul în care conflictul din Ucraina riscă să ducă în orice clipă la sistarea livrărilor de gaz rusesc în Europa.
Acum, obiectivul declarat al României este să-şi asigure din producţie internă tot consumul de gaze naturale şi pe cel al Repubicii Moldova, iar asta înainte de 2020.
Potrivit estimărilor specialiştilor, România are suficiente resurse pentru a atinge acest obiectiv, ba chiar şi pentru a exporta în alte ţări vecine, precum Ungaria sau Bulgaria.
Din iunie încoace, UE se află la un pas de izbucnirea unei noi crize a gazelor. Atunci, Rusia a sistat livrările de gaz pentru Ucraina, în contextul unui litigiu ce se întinde pe mai mulţi ani între Gazprom (compania rusă - monopol în sectorul gazelor naturale) şi Naftogaz, compania naţională ucraineană de gaze.
În contextul în care peste jumătate din gazele ruseşti care ajung în Europa trec pe teritoriul Ucrainei, Bruxelles-ul se teme că, în orice moment, Kievul poate refuza să mai permită tranzitul gazelor ruseşti, aşa cum a făcut în ianuarie 2009. O altă temere este că Ucraina va apela, în ultimă instanţă, la rezervoarele de gaze pe care Gazpromul le are în Ucraina.
Click pe infografie pentru a mări
UE şi Rusia, dragoste, ură şi gaze
30% din consumul de gaze naturale al Europei este asigurat de importurile din Rusia.
55% din gazele trimise de ruşi în Europa tranzitează Ucraina, adică 89 de miliarde de metri cubi.
88 de miliarde de metri cubi este capacitatea anuală a gazoductelor Nord Stream şi Yamal, principalele alternative ale ruşilor pentru gazoductele ucrainene.
59 de miliarde de metri cubi de gaze n-ar mai putea ajunge în Europa dacă Rusia nu poate folosi gazoductele ucrainene.
17,7 miliarde de metri cubi este capacitatea totală a rezervoarelor subterane de gaze pe care Gazprom le deţine în Europa.
164,6 miliarde de dolari este valoarea veniturilor Gazprom pe 2013.
56% din veniturile Gazprom provin din exporturile de gaze în Europa.
Europa retrăieşte momentul ianuarie 2009, când ucrainenii nu le-au mai permis ruşilor să folosească gazoductele de pe teritoriul Ucrainei pentru a livra gaze naturale în Europa. Faptul că, de această dată, tensiunile s-au amplificat în iunie şi nu în plină iarnă, cum a fost atunci, atenuează prea puţin îngrijorarea de la Bruxelles.
Însă iarna se apropie cu repeziciune, iar cele două blocuri încă nu au găsit o soluţie de compromis pentru a înlătura nesiguranţa ce planează asupra livrărilor de gaze.
După ce negocierile dintre Moscova şi Kiev pe tema gazelor au eşuat în repetate rânduri, Gazprom, compania-monopol de stat din sectorul gazelor naturale ruseşti, a sistat luni orice export cu destinaţia Ucraina.
Ruşii au plusat şi, în aceeaşi dimineaţă, au acţionat compania naţională de gaze a Ucrainei, Naftogaz, la Curtea Internaţională pentru Arbitraj de la Stockholm.
Ruşii cer Kievul 4,5 miliarde de dolari, care reprezintă, susţin ei, datoria pentru gazele livrate până acum. Aceasta deşi luna trecută ruşii spuneau că datoria totală nu depăşeşte două miliarde de dolari. De atunci, Kievul a achitat o tranşă de aproape 780 de milioane de dolari, ceea ce ar însemna că restul datoriei se ridică la puţin peste un miliard de dolari.
Ucrainenii au răspuns în doar câteva ore, tot printr-un proces la Curtea de Arbitraj. La rândul ei, Naftogaz cere Gazpromului şase miliarde de dolari pentru că, spun ucrainenii, ruşii le-au vândut gaze la suprapreţ din 2010 încoace.
Deocamdată, Gazpromul dă asigurări că livrările sale către Europa nu vor fi afectate, iar Kievul promite că nu va închide gazoductele pe care le foloseşte Rusia pentru a-şi efectua exporturile. Însă „antecedentele” din acest litigiu îi neliniştesc pe oficialii de la Bruxelles. Cu atât mai mult cu cât o bună parte din gazele ruseşti care ajung în Europa provin din rezervoarele pe care Gazpromul le are pe teritoriul Ucrainei şi care, se tem europenii, ar putea deveni soluţia de ultim resort a Kievului.
„Săptămânile care vor veni nu vor fi problematice, vom primi volume normale de gaz, dar dacă Ucraina extrage gaze din rezervoare, vom avea o problemă în cazul unei ierni aspre”, a avertizat luni dimineaţă Guenther Oettinger, comisarul european pentru Energie.
Ucrainenii plătesc cele mai scumpe gaze ruseşti din Europa
Disputa pe gaze dintre Ucraina şi Rusia durează de ani şi este folosită constant de Moscova drept armă politică pentru a-şi menţine influenţa în Ucraina şi Europa. Tensiunile s-au intensificat însă de la începutul acestui an, în contextul amplelor proteste împotriva regimului pro-rus de la Kiev, care au culminat cu înlăturarea de la putere a preşedintelui Ianukovici şi alegerea unui preşedinte pro-european, Petro Poroşenko.
Din aprilie încoace, Rusia a majorat în repetate rânduri preţul gazelor livrate Ucrainei, acestea fiind acum cu 80% mai scumpe decât în timpul regimului pro-rus. Astfel, dacă în timpul lui Ianukovici ucrainenii plăteau 268 de dolari pe mia de metri cubi de gaze, ruşii le cer acum 485 de dolari, cel mai ridicat preţ din Europa. Comparativ, media tarifelor pe care Gazprom le aplică celorlalte state europene este de 380 de dolari pe mia de metri cubi.
De cealaltă parte, ruşii susţin că ei au negociat acest preţ redus cu preşedintele Ianukovici. Având în vedere că acesta a fost înlăturat de la putere, Moscova nu consideră că mai are de ce să respecte angajamentul.
Europa caută alternative la Rusia, Rusia caută alternative la Ucraina
Gazprom plănuieşte să folosească alte gazoducte pentru a-şi onora exporturile către Europa, în cazul în care Ucraina va încerca să oprească pentru sine o parte din cantitatea care-i traversează teritoriul, a anunţat Alexei Miller, directorul executiv al companiei ruse. O primă soluţie ar fi suplimentarea transporturilor care trec prin gazoductul Yamal (hartă 1) şi a celorlalte conducte nordice (hartă 2), susţine Miller.
[<a href="//storify.com/elenadumitru22/ucraina-legat-de-rusia-prin-livr-rile-de-gaze" target="_blank">View the story "Ucraina, legată de Rusia prin livrările de gaze" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
