Daniel Băluță, la Interviurile Adevărul. Cum se pregătește PSD pentru alegeri: „Lucruri spectaculoase, vizibile cu ochiul liber nu pot fi foarte multe”
0Daniel Băluță, candidatul PSD la alegerile pentru Primăria Capitalei, vine marți, 11 noiembrie, de la 11.00, la Interviurile Adevărul. Edilul Sectorului 4 vorbește despre campania cursei electorale din 7 decembrie, cum afectează aceasta situația din partid, preluarea conducerii PSD București și reorganizarea partidului sub noua președinție oficială a lui Sorin Grindeanu.
UPDATE: Va lucra cu prim-ministrul?
„Am o opinie diferită vizavi de ce înseamnă funcția aceasta de primar. Primar în general. Componenta politică în această poziție, din punctul meu de vedere, este de doar 1%.
Profilul pe care îl are primarul are legătură cu rezultatele lui, are legătură cu lucrurile pe care le-a livrat comunității pe care o reprezintă. De aceea sunt destul de rezervat în această idee. Străzile, apa, canalul, spitalele nu fac politică. Nu e vorvba despre politică și cred că de-a loungul timpului, această politizare excesivă nu a adus Bucureștiului rezultatele pe care le așteaptă”, afirmă Daniel Băluță.
Ce poate face în doi ani și jumătate?
„Sunt un om profund. Inclusiv profesia de medic mă determină să fiu profund și extrem de corect. Exact ca în medicină, primele lucruri pe care trebuie să le rezolvăm sunt urgențele.
Avem niște urgențe urbane ieșite din comun. Vorbim despre infrastructura orașului. Fie că ne raportăm la ce înseamnă termie, electric, gaz. Ați văzut ce catastrofă s-a întâmplat datorită vechimii. Toate reprezintă o urgență și trebuie și noi să acționăm în consecință”.
Pe de altă parte, există lucruri pe care le poți face repede. Prelungirea Ghencea, de exemplu. Într-un timp de genul acesta se poate încheia o astfel de lucrare. Putem realiza documentații pentru închiderea inelului median. Putem încpe lucrări, veni în sprijinul CNAIR pentru a închide șoseaua de centură. Lucrurile astea se pot face. Minuni nu au cum să se întâmple”, mai arată Daniel Băluță.
„Orașul trebuie să se extindă către periferie”
Potrivit edilului, „orașul trebuie să se extindă către periferie”. El a dat exemplul prelungirii magistralei M2 de metrou până în comuna Berceni.
„Este un exemplu de bune practici vizavi de acest lucru. De asemenea, avem magistrala M4 de metrou. este un alt exemplu care nu face altceva decât să extindă Capitala și să ușureze transportul”.
Pe termen lung, edilul a dat exemplul Budapestei și Varșoviei, unde suprafața orașului este mult mai mare la o populație similară. Pe termen scurt trebuie rezolvate urgențele, iar pe termen mediu trebuie puse în ordine construcțiile, unele abandonate, altele în risc seismic.
„Lucruri spectaculoase, vizibile cu ochiul liber nu pot fi foarte multe, pentru că majoritatea lucrărilor sunt în subteran, punând în siguranță viața oamenilor”, subliniază Daniel Băluță.
„Tema principală, omul”
„Tema principală a preocupărilor pe care le am reprezintă omul, vizavi de nivelul de trai, sunt foarte mulți oameni care se chinuie. Ne interesează să creăm cât mai multe joburi bine plătite. Nu numai marile corporații ne interesează, ele sunt foarte importante pentru dezvoltare, dar și cele medii, cât și mici. De la brutăria din colțul blocului, toți oamenii sunt importanți”.
Regiunea București-Ilfov este în primele regiuni ca și PIB pe cap de locuitor din perspectivă europeană, mai arată Băluță, arătând că este importantă stimularea mediului de afaceri.
„Orașul trebuie să se extindă pentru că nu mai încăpem. De aceea este și traficul pe care îl vedem și mizeria pe care o vedem. Toate lucrurile sunt extrem de închesuite. Demersul de ectindere pe zona de nord cu această magistrală. Demersul pe care îl avem în zona de sud sunt normale, menite să extindă acest oraș. Practic infrastructura ne obligă să o luăm înaintea legislației”, mai arată Băluță.
Totodată, el a dat exemplul populației strânse în zonele limitrofe, arătând că „nu mai avem loc să construim în centrul orașului”.
Un București fără sectoare, extins?
Daniel Băluță a arătat că nu este de acord cu contracandidatul său din USR, Cătălin Drulă susținând că „avem nevoie de această împărțire de sectoare, avem nevoie de primarii de sector. Ceea ce a lipsit este cooperarea și colaborarea, chiar dacă legislație există, există posibilitatea unei dezvoltări unitare, însă nu a fost folosită suficient”.
Totuși, sunt exemple în București că dezvoltarea unitară se poate întâmpla, potrivit edilului. „Nodul intermodal de la Eroii Revoluției, o lucrare care face legătura între stația de tramvai și linia de metrou, este realizată datorită unei colaborări între Primăria generală și cea a sectorului 4. Planșeul Unirii este un alt obiectiv. Sunt lucruri care au legătură cu colaborarea”.
Ce spune despre scandalul cu Nicușor Dan pentru Planșeul Unirii
„Cred că e bine să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă. Finalitatea acestei dispute este aceea că astăzi lucrurile se derulează conform graficului, că autorizația a fost semnată de primarul Nicușor Dan, toate bazele și etapele pe care le-ați văzut au avut legătură cu, pe de o parte dorința primăriei sectorului 4 de a începe lucrările cât mai repede, pe de altă parte, dorința pe care Primăria Capitalei a avut-o de a se asigura că toate documentele să fie în regulă.
Această discuție finalmente a fost una constructivă, soldându-se cu rezultate. nu a fost o dispută sterilă, o ceartă ieftină între doi oameni”.
A fost Băluță - Dan 1-0 Planșeul Unirii?
„Nu, aici există un singur câștigător. Orașul a căștigat din această dispută. Nu a fost o luptă a vanităților. Nimeni nu a făcut lucru ăsta pentru aplauze, ci fiecare a avut modul lui de a exprima ceea ce conștiința îi dictează. Pe de o parte urgența și pe de altă parte dorința de a se asigura că toate documentele sunt în concordanță și în conformitate cu așteptările”.
Banii, la Primăria Generală sau la Sectorul 4
El a comentat și afirmația fostului șef de stat Traian Băsescu, care a spus că „acei bani ar fi trebuit să fie dați către Primăria Capitalei, nu către o primăria de sector”.
„Cu tot respectul pentru domnul Traian Bățescu, este o eroare și dânsul este sigur în cunoștință de cauză vis-a-vis de acest aspect. Banii respectivi nu reprezintă polul și centrul acestei discuții. Problema de fond a fost următoarea și cronologia este următoarea. Prima dată Primăria Municipului București a dat în administrare întreaga zonă primăriei sectorului 4 și avea două componente. Pe de o parte planșeul Unirii, pe de altă parte Pasajul Unirii. Pasajul Unirii, dacă vă aduceți aminte, avea niște meșuri pe el, a și luat în foc o mașină. Noroc că a luat foc după ce am reușit să montăm și ventilatoare, și să îndepărtăm și meșurile respective. Înălțimea este o chestiune care nu se poate modifica.
Am pus în siguranță pasajul, după care am început lucruri la documentația pentru planșeul Unirii. Am finalizat documentația, ne-am adresat din nou Guvernului României, în mandatul domnului Ciucă, și a primit finanțarea această lucrare a bucureștenilor printr-o ordonanță de urgență și a fost introdusă în programul Anghel Saligny. Deci, nu sectorul 4 a primit aleator banii ca nu a stat cu mâna întinsă în fața nimănui. Este un exemplu de colaborare și cooperare între Primăria Municipului București, condusă la vremea aceea de domnul Nicușor Dan, și sectorul 4. Am primit această lucrare tocmai pentru că echipa pe care o aveam avea o expertiză deosebită în realizarea rapidă a documentelor. A fost un exemplu de colaborare eficientă care a avut ca beneficiar bucureștenii.
Și domnul Nicușor Dan s-a purtat impecabil din punctul acesta de vedere, și astăzi finalitatea este următoarea. Se lucrează la plan și am pus în siguranță pasajul. Nu a fost singura lucrare. V-am spus despre nodul intermodal, despre exproprierile făcute. Toate lucrurile astea au venit la momentul acela într-un pachet de hotărâri de Consiliul General. Așa că nicidecum nu a fost un favor pe care l-a cerut sectorul 4, nicidecum nu a fost dorința, nu a fost vorba despre vanitate, ci a fost vorba 100% despre pragmatism, despre eficiență administrativă, care, după cum se vede, s-a soldat cu rezultate. Pentru că astăzi, la ora asta, datorită acestei abordări, avem nodul intermodal gata, pasajul Unirii este pus în siguranță la planșeul Unirii”.
Soluții pentru trafic?
„Faptul că sunt alegeri și că ne dorim repede, nu trebuie să ne transformăm. Trebuie să fim niște oameni raționali, viguroși și cred că putem schimba societatea fiind corecți”, subliniază Daniel Băluță.
El a arătat că trebuie să înțelegem în primul rând cum trebuie văzut orașul și de ce este traficul așa cum este. „Cea mai importantă problemă este decalajul pe care îl are acest oraș, nordul orașului vizavi de sudul orașului. Este un fapt că foarte mulți oameni din zonele limitrofe, din sud, călătoresc către nord. Într-un an au existat 300.000 de intrări la stația de metrou Tudor Arghezi. Am fi putut să restricționăm traficul pentru 300.000 de mașini”, a arătat Băluță.
„Metroul reprezintă o componentă nu importantă, ci foarte importantă, care, pe două parte, reduce traficul major în oraș. Asta e prima inițiativă, vorbind de lucruri pe care le-am făcut deja. Magistrala M4, de asemenea, Gara de Nord, Gara Progresul, este o altă magistrală care va limita enorm numărul de mașini ce vor intra în oraș dinspre această zonă de Sud. Lucrurile astea ne arată ce? Ne arată necesarul de transport pe care cei din Sud îl au către Nord. Spun asta pentru că majoritatea joburilor bine plătite și investițiilor s-au dus către Nordul orașului. De aceea trebuie să venim cu soluții compensatorii pentru zona de Sud, să stimulăm prin infrastructura, prin dezvoltarea rețelelor zona de Sud a orașului. În mod evident, acest oraș are nevoie să se dezvolte. De aceea, soluțiile pentru trafic țin în primul rând, știți că ne gândim de 10 ori și tăiem o dată. Nu acționăm pompieristic. Deci, în gândirea noastră trebuie să avem o gândire strategică legată de dezvoltarea orașului.
Traficul din oraș va sta cu certitudine mai bine. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, investițiile, știți, conceptul de city in city, sau orașul de 15 minute, joburile cât mai multe și uniform distribuit în interiorul orașului, de asemenea, contribuie la reducerea traficului în oraș. La toată chestiunea asta venim cu infrastructură rutieră. Și deja încă din mandatul domnului Nicușor, vorbeam despre continuitate, că asta este esențial. Noi trebuie să luăm lucrurile așa cum sunt și toate lucrurile bune pe care predecesorii le-au făcut trebuie să le continuăm. Nu suntem într-o dispută, nu suntem într-un război.
Avem șoseaua de centură care trebuie finalizată, avem drumurile radiale. Nu s-au făcut 35. Primul lucru înainte să te apuci să faci o treabă, trebuie să știi ce ai de făcut. Și de aceea trebuie să le explicăm oamenilor ce avem de făcut,care este orizontul de așteptare, să fim corecți. Pentru că oamenii reacționează și sunt nemulțumiți astăzi pentru faptul că nu am fost corecți față de ei cu toții. Și cu mine în frunte nu am fost corecți. Nu am spus lucrurilor pe nume. Le-am creat niște orizonturi de așteptare false. Vedeți că evit, chiar dacă sunt în campanie electorală, să fac niște promisiuni și să mă transform într-un fel de superman. Nu vreau să fiu superman, sunt un om normal. Am o echipă împreună cu care vreau să închid această șosea de centură. Vreau, împreună cu celelalte entități, cu Guvernul României, cu CNAIR, să putem să facem, să demarăm toate drumurile radiale. Să închidem inelul median. Astea sunt urgențele pe care acest oraș le are.
Apoi sunt și lucruri mai simple. Sincronizarea semafoanelor, eliberarea benzii întâi, eliberarea trotoarelor. Sunt toate lucruri de bun simț și normale care trebuie să se întâmple. Unele le facem repede, dar este jenant să nu explicăm oamenilor care este succesiunea de fază pe care trebuie să le realizăm pentru a transforma această capitală într-un oraș cu cea mai bună calitate a vieții”.
„Austeritate nu a fost numai acum”
Confruntat cu faptul că va trebui să meargă la premierul Ilie Bolojan pentru a-i cere bani pentru proiecte și cu faptul că Guvernul impune austeritate acum, Băluță afirmă:
„Cred că austeritatea nu a fost numai acum. Cred că ultimii 10 ani au demonstrat că o primărie cu penultimul buget din București poate să schimbe, într-adevăr, calitatea vieții oamenilor și să schimbe o comunitate enorm de mult. Mai sunt, să nu mă înțelegeți greșit, sunt foarte multe lucruri de făcut în continuare în sectorul 4. Avem nevoie în continuare de investiții ca să ajungem și mai sus decât suntem. Dar, forța exemplului, capacitatea pe care am avut-o de a lua bani europeni, de a eficientiza activitățile pe care le facem, pot înseamnă că se poate.
Sunt preferate fondurile europene?
„Este un lucru mixt. Avem fonduri europene, avem prevederile pe care referendumul le are, referendumul local și vedeți, Nicușor Dan a judecat corect și rațional niște lucruri, ca atare, odată ce aceste prevedere ale referendumului vor fi implementate, această problemă financiară macro a Capitalei va avea un progres semnificativ, dar și colaborarea și cooperarea dintre Primăria Capitalei și primările de sector va fi una mult mai bună decât cea care este acum”.
Este necesară o taxă pentru mașinile sub euro 5?
„Nu, nu susțin un astfel de proiect, tocmai pentru că ați vorbit astăzi despre austeritate. Românii sunt deja împovărați suficient de mult de datorii și trebuiesc găsite, cel puțin pe termen scurt, alte soluții de reducere a traficului. Oricum, este o măsură, dacă vreți, pompieristică, pentru că problema de fond pe care traficul o are este generată de cauzele despre care v-am vorbit deja. Decalajul de dezvoltare, lipsa unei infrastructuri de transport, metrou”.
Susține zone pietonale în centru?
„Sunt foarte bune zonele pietonale în centru, dar toate lucrurile acestea trebuie să fie făcute la timpul lor, odată ce alternativele la circulație, alternativele la alte modalități de deplasare, bicicletă de exemplu, sunt și ele reglementate. De aceea, primul pas pe care îl ai împreună cu comunitatea, planul macro pe care îl ai, trebuie să-l implementezi, dar împreună, pentru că sunt și măsuri pe care, probabil, trebuie să le iei exclusiv cu suport popular, pentru că altfel nu ai cum să faci din acest oraș ceea ce ne dorim cu toții”.
S-au construit drumuri și infrastructură rutieră peste conducte?
„Nu am de unde să cunosc lucrurile astea. Eu mă raportez la sectorul 4. Drumuri se construiesc, după cum vedeți, sunt și sub bulevarde conducte, numai că ele trebuie să fie protejate de niște dispozitive. Cu certitudine, sub toate drumurile din București sunt o mulțime de conducte, o mulțime de cabluri. De altfel, atunci când construim un pasaj, prima etapă cu care începe, de exemplu, este devierea rețelii de utilități și am văzut și am constatat că sub pământ există o mulțime de țevi, sunt intestinele orașului.
E normal să fie acolo, dar important este să fie protejate. Aș prefera să nu comentez ceea ce spun alții oameni, aș prefera să interpretez măsura în care există documentele în acest sens. O situație clară și nu o prezumție. E o perioadă în care se politizează destul de mult lucrurile și, după cum vedeți, evit să fac aceste lucruri”.
Ce poate face PMB pentru oamenii rămași fără case în explozia din Rahova?
Băluță a mai susținut că abia așteaptă rezultatul anchetei exploziei din Rahova, pentru a vedea care sunt cauzele acestei tragedii.
„Eu am promis foarte puține lucruri, dar pot să garantez că există soluții legale și că este primul lucru pe care îl voi face, dacă ajung primar general, să-i ajut pe acei oameni să revină, să reconstruim împreună acel imobil și oamenii aceia vor reveni și le garantez lucrul acesta, în calitate de proprietari. (...) Există fără probleme soluție legislativă pentru așa ceva și le garantez acelor oameni că se vor muta în casele lor și repede”.
Cum va gestiona relația cu Distrigaz?
„Nu numai cu Distrigaz trebuie să o gestionăm, ci și cu Apa Nova, Enel, Termoenergetica. Am experiență din punctul acesta de vedere. Împreună cu operatorii de rețele ne-am organizat corespunzător. Am această capacitate de a negocia și diplomația necesară de a-i determina pe cei cu care lucrez să coopereze și să dezvolte investiții concomitent cu primăria sectorului 4, așa cum s-a văzut, și nu voi face decât să continui acest tip de expertiză și la primăria municipiului București, pentru că sunt aceiași operatori de utilități, am un dialog constructiv și am obținut rezultate împreună. Împreună se fac lucruri. Știm ce avem de făcut, dar repet, lucrurile acestea nu se fac niciodată de pe azi pe mâine sau peste noapte”.
„Clădirile istorice, o piață care trebuie să se dezvolte”. Pericolul unui cutremur
„Cred că este o piață care trebuie să se dezvolte, aceea a clădirilor istorice, monumente”, a mai subliniat Băluță.
El a prezentat mai multe soluții pentru clădirile din București care pot reprezenta un pericol în cazul unui siesm:
„O astfel de operațiune, trebuie să fim foarte corecti cu noi înșine, presupune bani. Există două categorii de clădiri. Unele care sunt proprietatea statului român, altele care sunt proprietăți private. Și la nivelul acestor clădiri există unele care sunt mai mici, sunt case de locuit simple, locuințe unifamiliale, iar altele sunt condominiumuri. Pentru cele care sunt proprietate privată și sunt mici, este o soluție rapidă pe care o avem și care nu presupune bani, ci doar presupune cooperare. Trebuie să creăm un flux rapid de eliberare a documentelor de construire, astfel încât să stimulăm investițiile din punctul ăsta de vedere.
Pentru cele care sunt abandonate și sunt ale statului, în mod clar trebuiesc evaluate și trebuiesc vândute, atât încât statul nu a avut atâția ani posibilitatea să investească în ele. Iar pentru cele care sunt proprietate privată și oamenii nu înțeleg lucrul acesta, din banii pe care îi obține, chiar din vânzarea locurilor, terenurilor nefolosite, abandonate, prioritatea privată a municipalității, folosim bani pentru locuințe de necesitate, Primăria Municipului București are locuințe de necesitate, 100% are. Are de asemenea, nu pot să cuantific lucrul acesta, pentru că nu am avut niciodată acces la o listă a apartamentelor pe care le deține și care nu au fost folosite niciodată, inclusiv RAAPPS sunt convins, sunt în patrimoniu foarte multe apartamente de genul ăsta care nu sunt folosite.
Deci, locuințe de necesitate există, poate că trebuie dezvoltate din punct de vedere numeric, Iar apoi avem astăzi o legislație care ne permite să luăm măsuri similar exproprierii atunci când este imperios necesar și oamenii nu înțeleg că trebuie să părăsească un imobil cu risc iminent de prăbușire. Trebuie să ne asumăm calitatea de lider pe care o avem, să ne asumăm lucrurile negative ce derivă din această decizie, dar viața oamenilor e mai presus decât orice. Dacă ei nu înțeleg foarte bine acest lucru, e important pentru noi, toți ce reprezentăm statul român, să-i protejăm”.
Care este procesul?
„Legislația de astăzi presupune două modalități de finanțare. Prima problemă este finanțarea, a doua problemă este legată de unde se duc oamenii în acel moment. Lucrul corect și rațional de care trebuie să ținem cont este următorul. Trebuie să reținem că proprietatea pe care o deținem este o proprietate privată. Și proprietatea privată, în măsura în care îți oferă o sumă de drepturi, îți solicită și o sumă de obligații.
Deci oamenii trebuie să facă un împrumut cu o dobândă subvenționată. Nu susțin niciodată acest tip de politică. Dacă apartamentul este al dumneavoastră, sunteți responsabil de chestiunea asta. Dacă stați la o casă și casă are nevoie de renovare, nu vă renovează nimeni, nu vă zugrăvește nimeni în casă, nu vă schimbă nimeni bateria de la chiuvetă. Toate lucrurile astea sunt obligațiile dumneavoastră pe care le aveți ca și proprietari. Sunt oameni cu posibilități și fără. Pe cei care nu au posibilități și stau în astfel de locuințe, trebuie să-i ajutăm”.
Pentru un plan de măsuri, este necesar mai întâi să fie cuantificate toate tipurile de clădiri, punctează Băluță.
„Domnul Nicușor Dan deja a generat o legislație în acest sens, tocmai pentru că și-a dorit să creeze această bază de date reală cu clădirile din oraș care se găsesc în risc seismic. Lucrurile astea trebuiesc văzute să vedem în ce stadiu este acest proces, dar în mod evident ca să stabilim că o clădire este în risc seismic, are nevoie de o expertiză. Deci, primul lucru pe care trebuie făcut este această expertiză, pentru că altfel nu le putem clasifica dacă nu avem o expertiză”, a mai arătat Daniel Băluță.
***
Daniel Băluță, candidatul PSD la alegerile pentru Primăria Capitalei vine marți, 11 noiembrie, la Interviurile Adevărul.
Edilul Sectorului 4 a fost nominalizat de partid pentru a intra în cursa electorală, a cărei campanie oficială începe pe 22 noiembrie. El și-a anunțat deja planul și intențiile pentru conducerea Primăriei Capitalei.
Daniel Băluță anunță că își asumă 7 angajamente în programul său pentru București, ce poate fi accesat pe danielbaluta.ro. „Nu promisiuni, ci un contract moral pe care îl propun oamenilor. Le cer să mă judece! După ce se vede, după ce se simte, după ce rămâne în urma noastră”, scrie primarul Sectorului 4 pe Facebook.
Știre în curs de actualizare
Se încarcă comentariile...
