Politicienii din România, obligați să-și declare întâlnirile. Avocat: „dacă vizita e declarată, cade bănuiala că ar fi ceva ilegitim”

Parlamentarii, la fel ca decidenții din administrația centrală și locală, vor fi obligați să declare întâlnirile cu reprezentanți ai diferitelor interese private. Profesorul de Drept Penal Sergiu Bogdan explică ce înseamnă asta pentru corupția din România în contextul dosarului Fănel Bogos.

Fănel Bogos a folosit un lider liberal să ajungă la Bolojan. FOTO: Arhiva personală

În Parlamentul European, întâlnirile dintre eurodeputați și reprezentanți ai unor interese private sunt înregistrate într-un registru public.

Acest lucru se va întâmpla și în România, după ce zilele trecute, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care instituie Registrul Unic de Transparență a Intereselor (RUTI) – o platformă digitală prin care membrii Parlamentului vor fi obligați să declare întâlnirile cu terți interesați să influențeze inițiative legislative aflate în dezbatere.

AUR şi S.O.S au atacat la CCR proiectul, dar contestația a fost respinsă.

Discuția este foarte actuală în contextul dosarului omului de afaceri Fănel Bogos, reţinut de procurorii DNA Iaşi după ce ar fi intervenit la diverse persoane pentru a fi ridicate sancţiunile dispuse de DSVSA Vaslui în urma apariţiei unui focar de salmoneloză la una din fermele sale de pui. Omul de afaceri a ajuns și la premierul României, Ilie Bolojan.

Ce efect are această lege în ceea ce privește corupția politicienilor din România și unde se trage linia dintre zona de penal și cea de interes legitim atunci când un politician se întâlnește cu un om de afaceri sau un lobbyst a explicat pentru „Adevărul” avocatul Sergiu Bogdan, profesor de Drept Penal în cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Guvernul are un Registru al Transparenței. Ce înseamnă asta

Un astfel de Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) există la nivelul guvernului din 2022 și a fost elaborat ca o cerință a Planului Național de Redresare și Reziliență. RUTI este o platformă online administrată și gestionată de Secretariatul General al Guvernului.

În această platformă, decidenții înscriu întâlnirile dintre aceștia și grupurile specializate care își manifestă, din proprie inițiativă, interesul pentru un anumit domeniu ce intră în competența de reglementare a administrației publice centrale și/sau locale în vederea promovării unei inițiative de politică publică, iar întâlnirile sunt afișate în mod public.

Obiectivul RUTI este de a asigura transparența în ceea ce privește întâlnirile dintre decidenți și diferiți actori din societatea civilă interesați să-i convingă pe primii să preia o inițiativă de politică publică sau să modifice o politică publică existentă.

Grupurile specializate din societatea civilă vizate de RUTI sunt reprezentante de: societate cu personalitate juridică, asociație, fundație, federație, organizație religioasă/a cultelor sau asociată unui cult, organizație sindicală, organizație patronală, cameră de comerț, structură asociativă a administrației publice locale, alte tipuri de organizații legal constituite, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere de familie, cabinet individual, cabinet asociat, societate profesională, cu sau fără personalitate juridică sau orice grup/rețea oficială sau informală care are un interes pentru un anumit domeniu ce intră în competența de reglementare a unei instituții publice, în vederea promovării unei inițiative de politică publică.

Acestea se pot înscrie, în mod voluntar, accesând formularul de înscriere și asumându-și respectarea Codului de conduită RUTI. Actualizarea informațiilor despre grupul specializat înregistrat deja în platforma RUTI, se va face de către Secretariatul tehnic RUTI (ST RUTI) la cererea reprezentantului grupului specializat, ori de câte ori intervin modificări și consideră necesar.

Decidenții sunt reprezentați de: Prim-Ministru, Viceprim-ministru, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Secretarul General al Guvernului, ministru, consilier de stat, secretar de stat, asimilat al acestor categorii de funcții publice, conducător cu rang de demnitar al altor autorități ale administrației publice centrale și locale, se arată pe site-ul Guvernului, unde se pot vedea întâlnirile dintre decidenți și grupurile interesate. 

Vom avea mai puțină corupție? „Dacă nu se trece în registru, vor exista suspiciuni”

Un sistem similar va fi implementat și la parlamentari. Curtea Constituțională a decis, miercuri, cu unanimitate de voturi, că obiecția de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale AUR şi S.O.S. România.

Discuția este foarte actuală în contextul dosarului omului de afaceri Fănel Bogos, reţinut de procurorii DNA Iaşi după ce ar fi intervenit la diverse persoane pentru a fi ridicate sancţiunile dispuse de DSVSA Vaslui în urma apariţiei unui focar de salmoneloză la una din fermele sale de pui. Acest dosar aduce în discuție limitele în care întâlnirea dintre un om de afaceri și un politician se circumscriu zonei penale sau țin de un interes legitim.

Premierul Bolojan a povestit, joi seară, la Digi24, detaliile întâlnirii de la Guvern, cu liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu şi cu omul de afaceri Fănel Bogos, el arătând că la întâlnirea care a durat aproximativ un sfert de oră omul de afaceri i-a prezentat problemele pe care le are din partea autorităţilor statului, iar el a avut „un uşor trac”, pentru că acesta a prezentat şi aspecte ce nu sunt strict de zona politică, în condiţiile în care fusese informat iniţial că la întrevedere se vor discuta exclusiv probleme politice.

Președintele Nicușor Dan a susținut că este normală interacțiunea între oameni politici şi oameni de afaceri „Este normală interacțiunea între oameni politici şi oameni de afaceri. Acum, ce înseamnă interacţiune? Ce se discută acolo, bineînţeles că nu trebuie ca o limită de principialitate să fie depăşită. Şi eu n-am văzut ca domnul Bolojan să fi depăşit această limită de principialitate. Ăsta e răspunsul meu”, a afirmat, vineri, preşedintele Nicuşor Dan.

Întrebat ce impact va avea Registrul asupra unor întâlniri de acest gen, în contextul în care există aproape o cutumă în România potrivit căreia când am o problemă apelez la cunoștințe pentru a o rezolva și nu mă duc pe căile legale, Bogdan a susținut: „Se va schimba ceva în sensul în care te poți și apăra. Dacă vizita a fost înscrisă oficial în acest registru, omul de afaceri a declarat că merge acolo, atunci cade bănuiala că ar fi ceva ilegitim. Acum, opinia publică poate să creadă că e ceva ilegitim în această întâlnire, numai din cauza modului în care a ajuns omul de afaceri la premierul României. Acest registru mi se pare un element care oferă o anumită transparență și siguranță că întâlnirea s-a derulat în limitele legii și nu e nimic ascuns. Dacă lucrurile se fac „la gri”, se creează suspiciune. Nu văd nimic rău în legătură cu acest registru”.

Precizăm că în registrul de la guvern, în data de 23 septembrie, când Bolojan s-a întâlnit cu omul de afaceri anchetat nu a fost înscris niciun eveniment în agenda guvernului. 

Era obligatorie înregistrarea întâlnirii? Pe site-ul registului guvernamental se răspunde astfel la întrebarea: „Este necesară înregistrarea dacă solicit o întâlnire cu un decident?”

„RUTI recomandă înregistrarea prealabilă a grupurilor specializate în cazul solicitării unei întâlniri cu decidenții din aparatul executiv central și local”- este răspunsul. Ideea registrului are legătură mai ales cu „grupurile specializate”, adică entități care au o activitate de influențare, de lobby cu privire la politicile publice.

În orice situație, omiterea trecerii întâlnirii în registru nu este sancționată.

În data de 24 septembrie, spre exemplu, în registrul guvernului au fost trecute două evenimente: prima ședință a grupului de lucru interministerial, constituit prin Ordinul comun nr. 781/1801/1823/1770 24 octombrie 2025 @ 10:00 - 11:00 UTC+2 și Forumul Energiei şi Securității la Marea Neagră.

Când devine o întâlnire între un om de afaceri și un politician faptă penală?

L-am întrebat pe Bogdan unde se trage linia între o faptă penală și o întâlnire normală între un om de afaceri și un politician: „Elementul problematic aici este discuția despre trafic de influență. Inițial nu exista infracțiunea de trafic de influență. Era doar darea de mită. Procurorii și-au dat seamă că nu reușesc să probeze fapta de corupție și atunci au zis că ar fi mai ușor să-l prindă pe cel care intermediază întâlnirea dintre cel care dă și cel care ia mită. Traficantul este un intermediar în acest sens.” Nu orice tip de intermediere însă este incriminată, ci doar aceea în care intermediarul primește o sumă de bani sau alte avantaje. După prinderea intermediarului, misiunea procurorilor de a demonstra darea de mită devenea mai ușoară, mai ales dacă acesta era convins să colaboreze.

În ceea ce privește întâlnirea dintre un politician și un om de afaceri, decizia privind gradul de ilegalitate a acesteia este raportată la faptul că politicianul, ca urmare a acelei întâlniri, primește ceva sau obține pentru altul ceva. „Adică, practic, dacă problema este rezolvată în urma primirii unei sume de bani, a unei promisiuni sau a oricărui alt beneficiu. Practic, acolo este elementul de incorectitudine”, precizează profesorul.

Dacă decidentul rezolvă problema, fără a cere nimic, nu vorbim despre o situație penală. „Pentru că exact acesta este rolul politicienilor: să rezolve problemele tuturor. E adevărat că politicienii aleg să rezolve doar anumite probleme și atunci se creează suspiciuni. Pentru publicul larg o să pară suspect pentru că se va zice: „l-a rezolvat, pentru că are bani”. Problematic pentru politicieni este că beneficiile pentru ei pot să fie și în zona politică, adică marketing, susținere și alte lucruri care nu sunt întotdeauna concretizate în sume de bani”, explică avocatul.

„Lobby-ul e trafic de influență la noi”

Faptul că nu s-a trecut printr-un mecanism normal, înscrierea la audiență la premierul României și trecerea printr-un proces birocratic normal creează, spune Bogdan, „suspiciunea de element ilegitim și aici intervine registrul despre care vorbeam. Dacă te-ai înscris acolo, prezumția este că ceea ce se urmărește este o discuție legitimă cu decidenții”.

Diferența dintre sistemul de transparență prezent la nivel european și cel din România este că la noi nu este reglementată activitatea de lobby. „La noi lobby-ul este trafic de influență. Tu plătești lobbystul ca să facă lobby, nu? Atunci, conform legii românești, comiți trafic de influență. Ceea ce se întâmplă la nivelul instituțiilor europene la ordinea zilei, la noi este infracțiune”, explică profesorul. 

În acest context, spune avocatul, acest registru ar trebui să vină la pachet cu o lege a lobby-ului.

„De ani de zile este în stand-by o lege a lobby-ului, dar nu se dorește reglementarea. Firmele de lobby există și în România, desfășoară activități de lobby, organizează întâlniri și așa mai departe, evident că nu pe gratis, dar nu există un cadru, e o zonă gri”, a concluzionat Sergiu Bogdan.