Percheziții în România, Ucraina și Republica Moldova. Zeci de români, păcăliţi să investească în platforme fictive. Escrocii s-au folosit de imaginea premierului și a guvernatorului BNR

Procurorii și polițiștii din România, Republica Moldova și Ucraina au descins la zeci de adrese într-o anchetă care vizează o rețea suspectată că a convins români să investească milioane de lei pe platforme fictive, folosindu-se inclusiv de videoclipuri generate cu AI.

Percheziţii simultane în România, Ucraina şi Republica Moldova. FOTO: arhivă

Autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina au desfășurat o amplă operațiune comună, numită „Joint Action Day”, împotriva unei rețele specializate în fraude cu investiții online, acces ilegal la sisteme informatice și operațiuni financiare frauduloase. În cadrul acțiunii, pe 25 iunie au fost puse în executare opt mandate de percheziție în România și alte 17 în Ucraina, dintre care patru au vizat sediile unor call-center-uri din care erau contactate victime din România.

Operațiunea a fost coordonată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, împreună cu autoritățile judiciare din Republica Moldova și Ucraina, în cadrul unei echipe comune de anchetă, sub coordonarea EUROJUST și cu sprijinul EUROPOL, a transmis Parchetul General.

Anchetatorii susțin că gruparea acționa încă de la începutul anului 2023 și avea un mod de operare bine pus la punct, prin care îi convingea pe oameni să investească sume importante de bani în platforme care, în realitate, nu existau.

Până în prezent au fost identificate 43 de victime, toate cetățeni români, iar prejudiciul documentat se ridică la aproximativ 3,6 milioane de lei.

Cum funcționa înșelătoria

Potrivit procurorilor, primul pas era publicarea pe internet a unor reclame care promiteau câștiguri rapide și garantate din investiții în criptomonede sau acțiuni. Platformele purtau denumiri precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA, MACRO CAPITAL și altele, tocmai pentru a inspira încredere și a crea impresia că au legătură cu proiecte sau companii cunoscute.

Pentru ca oferta să pară cât mai credibilă, suspecții apelau și la inteligența artificială şi distribuiau videoclipuri de tip „deepfake”, în care apăreau publice care păreau să recomande aceste investiții.

„Toate acestea ar fi avut loc și în contextul promovării intense pe platformele de social media a numeroase materiale video, nereale, create cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), care ar fi promovat un conținut de tip «deepfake», în care astfel de investiții ar fi fost încurajate de diverse persoane publice din România”, au transmis procurorii.

Printre persoanele a căror imagine ar fi fost folosită fără drept se numără premierul României și guvernatorul Băncii Naționale a României.

Victimele erau convinse să investească tot mai mulți bani

După ce completau formularele de contact de pe aceste site-uri, cei interesați erau sunați de operatori din call-center-uri, care se prezentau drept consultanți financiari. Aceștia le analizau situația financiară și îi convingeau să își deschidă conturi pe platformele controlate de grupare și să facă o primă depunere de bani.

Ulterior, alte persoane din rețea preluau legătura cu victimele și încercau să le determine să investească sume din ce în ce mai mari. Folosind identități false, tehnici de persuasiune și date fictive afișate pe platforme, escrocii le arătau câștiguri care existau doar pe ecran și promiteau profituri şi mai mari dacă vor continua să investească.

De multe ori, victimele erau convinse fie să comunice datele cardurilor bancare, fie să instaleze pe telefon sau calculator aplicații de acces la distanță. Odată obținut controlul asupra dispozitivelor, suspecții puteau intra în aplicațiile de internet banking și efectuau operațiuni financiare frauduloase.

În momentul în care gruparea considera că nu mai poate obține alte sume de bani, platformele deveneau inaccesibile, pretinșii consultanți încetau orice comunicare şi abia atunci victimele descopereau că investițiile nu existaseră niciodată, se arată în comunicatul Parchetului General.

Call-center-uri în Ucraina și o structură bine organizată

Din cercetări a reieșit că o parte importantă a activității era coordonată din Ucraina, unde funcționau două centre de intermediere telefonică din care operatorii contactau persoane din România.

Procurorii spun că fiecare membru al grupării avea un rol bine stabilit, de la promovarea reclamelor și atragerea victimelor până la menținerea legăturii cu acestea și obținerea accesului la conturile bancare.

Ce s-a găsit la percheziții

În urma percheziţiilor din 25 iunie, au fost ridicate peste 150 de sisteme informatice, între care laptopuri, telefoane mobile, calculatoare, tablete, monitoare și dispozitive de stocare a datelor.

De asemenea, anchetatorii au confiscat peste 157.000 de euro, au ridicat ceasuri de lux, documente și alte mijloace de probă, precum și o armă de tip airsoft.

Potrivit documentului citat, în România sunt cercetate șapte persoane. Două dintre acestea au fost găsite în timpul operațiunii, în timp ce celelalte se află în afara spațiului Uniunii Europene.

Avertismentul procurorilor

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Poliția Capitalei atrag din nou atenția asupra riscurilor pe care le implică investițiile realizate prin intermediul platformelor neautorizate.

„Nu furnizați date bancare și nu permiteți accesul la conturile personale unor persoane necunoscute. Nu instalați aplicații de control la distanță la solicitarea unor presupuși consultanți financiari și verificați întotdeauna autenticitatea platformelor de investiții online înainte de a transfera sume de bani”, recomandă autorităţile, care fac un apel la persoanelor care bănuiesc că au fost victime ale unor astfel de fraude să sesizeze imediat poliția.