Pagina cititorului

Porumbiţa Burăţ are 42 de ani, lucrează ca vânzătoare, iar în urmă cu un an a ales să se aboneze la „Adevărul".

„Îmi place să fiu informată"

„Îmi place să fiu tot timpul informată. Pe lângă programele pe care le vizionez la televizor, timpul liber îl petrec răsfoind ziarul", povesteşte Porumbiţa.

Subiectele care o interesează cel mai mult sunt cele despre tineri, mărturisind că de multe ori unele dintre acestea au ajutat-o să-i sfătuiască pe Alexandru şi pe Claudia, cei doi copii ai săi. „Tinerii sunt dificili, iar eu, ca mamă, trebuie să fiu la curent cu noutăţi pentru a putea comunica cu cei doi copii ai mei", povesteşte ea.

Femeia mai spune că este interesată să citească despre locuri de muncă vacante pentru că perioada de studii a celor doi copii se termină în curând şi ar dori să-i ajunte cât poate.

Şansa societăţii civile

Chiar dacă nu reprezintă un panaceu universal pentru rezolvarea carenţelor dintr-o societate, capitalul social permite stabilirea unor relaţii de reciprocitate între membrii unei comunităţi, contribuie la transmiterea informaţiilor despre gradul de încredere în rândul indivizilor şi menţine în memoria socială amintirea fostelor colaborări de succes (conturând astfel forma în care pot avea loc colaborări ulterioare). Aceste mecanisme definesc capitalul social ca o precondiţie a dezvoltării economice şi a guvernării eficiente. 

Pentru a determina gradul de implicare a membrilor unei societăţi, capitalul social poate fi cuantificat analizând activităţi precum contactul cu autorităţile, participarea la mitinguri politice, participarea la adunări privind problemele din localitate, semnarea de petiţii, activitate voluntară pentru un partid politic, scrierea unui articol pentru un ziar, apartenenţa la un grup civic, încrederea în Guvern, apartenenţa la grupuri ale bisericii, implicarea în asociaţii de părinţi, participarea în grupuri sportive, asociaţii profesionale, în sindicate şi în asociaţii literale. Totodată, asociaţiile care generează capital social trebuie să aibă structuri orizontale în membrii ei, Mafia siciliană sau Biserica neputând fi considerate surse de capital social din cauza structurii ierarhice.

O parte dintre gânditorii care au cercetat fenomenul capitalului social consideră că factorii culturali sunt o precondiţie importantă a democraţiei, capitalul social fiind doar un aspect al culturii - influenţând astfel calitatea proceselor democratice. Alţii susţin că relaţia cauzală este, de fapt, în sens invers: instituţiile democratice sunt presupuse a fi o sursă a capitalului social. Indiferent de sensul în care implicaţia este făcută, rolul culturii în influenţarea stabilităţii democraţiei şi a activismului politic este esenţială.

Doina Nechifor