Pagina cititorului

Jakoby Franz (41 de ani) a crescut în Timişoara, unde a urmat cursurile Liceului Lenau. În comunism a plecat în Germania, unde l-a prins şi Revoluţia din Decembrie 1989, iar Revelionul din 1990 l-a făcut la Nădlac.

„Îmi plac subiectele economice"

„Eram implicat în convoaiele cu ajutoare care veneau în România", a povestit bărbatul. În 1994 s-a mutat definitiv în România, unde şi-a deschis o afacere şi s-a căsătorit cu Ramona. Cei doi soţi sunt abonaţi şi cititori fideli ai ziarului „Adevărul".

„După mine este cel mai neutru ziar din punct de vedere politic. Găsesc tot ce mă interesează. Îmi plac subiectele economice. Evenimentele sau investigaţiile nu le prea citesc. Mă concentrez la mediul de afaceri", a spus Jakoby.

Acesta a adăugat că este interesat atât de subiectele din regiunea de Vest, cât şi de analizele sau interviurile de interes naţional. „Mie îmi place suplimentul «Şcoală&Educaţie», iar «Adevărul Sănătate» mi se pare, de asemenea, foarte interesant", a spus Ramona Jakoby, soţia lui Franz.

Frâna comunistă

L imbajul de lemn, gândirea în şabloane, „binele comun", „interesul statului", „interesul naţional" ne acaparează încet. Ne robotizăm şi nu mai suntem în stare să ne mai gândim logic ce pot însemna toate acestea! Din nefericire, nu pricepem că, de fapt, ceea ce este al tuturor nu este al nimănui. Cu cât vom proslăvi mai mult partea de bunuri „la comun" a statului şi cu cât vom crede că dacă statul are, are pentru a ne da, cu atât ne întoarcem tot mai mult la mentalitatea comunistă! Libertatea nu poate exista decât în individualitate, nu la comun, pentru că acesta şi este principalul motiv pentru care comuniştii ne-au privat de libertate. Orice mentalitate „la comun" a statului nu poate degenera decât în dictatură. Nu contează dacă este vorba despre o dictatură a unei persoane sau dacă avem de-a face cu o dictatură a unei găşti cocoţate la putere! Mentalitatea comunistă continuă să fie o importantă frână pentru români.

Timpul trece pe lângă noi şi ne îndreptăm fix spre dezastru. În loc să stingem focul, ori fugim de foc, adică plecăm peste hotare, ori îl lăsăm să ne doboare. Nu avem acea inteligenţă de a-l stinge, nici acea deschidere de a da drumul la robinet şi de a folosi apa. Pentru a ajunge la o viaţă mai bună, e suficient să renunţăm la comunism!

În şcoală, cel mai mult mă enerva când mi se spunea că eu nu sunt capabilă să am propriile comentarii asupra operelor literare şi că trebuie să le învăţ pe de rost pe ale altora dacă vreau notă mare. Ei, tâmpenia asta o perpetuăm şi acum! Luăm pe nemestecate modelele altora. Suntem dezarmaţi încă din start să fim noi înşine! Suntem dezarmaţi să fim creativi!

Mirela Predan