Organigrama şi manualul de operare al grupării Golden Blitz

Informaţiile obţinute de "Adevărul" din interiorul celei mai mari şi mai controversate grupări de "asfaltişti" din România, Golden Blitz, pot ajuta la stoparea tunurilor de sute de milioane

Informaţiile obţinute de "Adevărul" din interiorul celei mai mari şi mai controversate grupări de "asfaltişti" din România, Golden Blitz, pot ajuta la stoparea tunurilor de sute de milioane de euro

"Adevărul" a reuşit să obţină din interiorul grupării Golden Blitz secretele "afacerilor de succes" prin care s-au îmbogăţit rapid personaje ca Dan Besciu sau Dorin Umbrărescu. Informaţiile noastre se referă la modalităţile de cumpărare a contractelor, modalităţile de plată a funcţionarilor corupţi, mecanismul obţinerii unor profituri uriaşe în ciuda unor preţuri de licitaţie mult sub piaţă.

În urma unor investigaţii transfrontaliere, "Adevărul" a mai descoperit şi o parte din afacerile externe ale unora dintre "regii asfaltului": goldenblitzii Dan Besciu şi Sorin Vulpescu şi-au construit hotel de lux în Austria, iar Costel Căşuneanu se folosea de o firmă pe care a înfiinţat-o în Germania la licitaţiile din România.

Ingineriile financiare ale membrilor Golden Blitz sunt atât de profitabile, încât aceştia nu mai au discernământul necesar pentru a şti când să se oprească sau să schimbe registrul.

Deocamdată, justiţia îi lasă în pace, contextul politic fiindu-le favorabil atât sub guvernarea PSD, cât şi a PD. Specialişti în lupta împotriva corupţiei spun că grupul de faţă reprezintă o mare şansă ca, prin gradul de expunere a acestuia, să permită anihilarea unor personaje politico-economice care stau în spatele său.

Parchet "nemţesc" pentru autostradă

Sumele fabuloase obţinute din contractele cu statul sunt scoase din ţară, sub acoperirea unor investiţii. De exemplu, Costel Căşuneanu deja avea în Germania o societate folosită pentru afacerile cu parchet. Intrarea în grupul Golden Blitz a făcut ca această firmă să fie folositoare şi în ţară.

De exemplu, atunci când pentru lucrările de anvergură erau agreate firme străine, cu vastă experienţă, dar şi cu tehnologia necesară construirii unor autostrăzi sau drumuri, Căşuneanu participa la licitaţii cu societatea din Germania, Ico Gmbh.

Era o firmă nemţească, dar nimeni nu ştia că îi aparţine lui Costel Căşuneanu. Compania prin care Căşuneanu vinde parchet în Germania are sediul în Nettetal, o localitate mică din regiunea Renania de Nord - Westfallia, aproape de Olanda.

Firma este, practic, un depozit de parchet. Deşi nu are nicio legătură cu construcţiile de drumuri, Ico Gmbh a participat la licitaţia pentru astfel de contracte. Rolul acesteia era să aibă o ofertă mai mare decât cea a firmelor "concurente" din gruparea Golden Blitz. Evident, au câştigat firmele româneşti ale celor doi. Întrebat despre această situaţie, Costel Căşuneanu ne-a răspuns cu nonşalanţă: "Am participat cu firma din Germania doar pentru a-i crea un istoric necesar altor licitaţii din ţară sau din străinătate".

Golden Blitz, hotel de patru stele în Kaprun

Alţi "regi al asfaltului" care "investesc" în Europa sunt proprietarii "goldenblitzi" Dan Besciu şi Sorin Vulpescu. În urma investigaţiilor noastre, am descoperit că cei doi afacerişti din anturajul preşedintelui deţin un hotel de patru stele în staţiunea exclusivistă Kaprun, din Austria, staţiune denumită "paradisul schiorilor". Hotelul pare să fie mai degrabă cu circuit închis decât deschis pentru publicul larg. Situat pe strada Imbach, la numărul 639, în apropiere de una dintre pârtiile de schi din Kaprun, hotelul era închis, recent, când am încercat să ne cazăm acolo.

La stradă nu există nicio firmă: doar la intrare, lângă uşă, este montată o tăbliţă inscripţionată cu numele firmei şi cele patru stele care clasifică nivelul de confort.

Clădirea nu este foarte mare, după aspectul exterior nu pare să aibă mai mult de 20 de camere. Potrivit datelor de la registrul comerţului din Austria, firma cuplului "Golden Blitz" a fost înfiinţată în februarie 2003 cu un capital social de 35.000 de euro. În companie mai sunt asociaţi Ion Besciu şi Liliana Vulpescu. Cea din urmă este administratorul firmei.

De la Dan Besciu am încercat timp de mai bine de două săptămâni să obţinem un punct de vedere. Amabil, acesta ne răspundea la telefoane fixând de comun acord termene de întâlnire, pe care, din varii motive, domnia sa nu le putea onora. Oricum, din numeroasele discuţii purtate cu ocazia fixării unor date de întâlnire, am înţeles că nici el nu se simte confortabil când vorbim despre sprijinul factorului politic în afacerile sale.

Refuză categoric această teorie. Nu putem afla nici cifra de afaceri, obţinută din contractele cu statul în ultimii ani, pe motiv că le vom calcula împreună, "cu documentele pe masă". Nici asta nu s-a întâmplat! Am apucat să-l întrebăm despre hotelul de la Kaprun. Ciudat, neagă că e coproprietar, deşi actele noastre arată negru pe alb acest lucru.

Deszăpeziri cu preţ mare "la staţionare"

Tot din anturajul "goldenblitzilor" aflăm şi cum se scot bani grei din deszăpeziri chiar dacă nu fulguie tot sezonul.

Soluţia este simplă: la licitaţie se vine cu preţuri foarte mici pentru acţiunile de deszăpezire. Se oferă asemenea preţuri încât ţi-ar veni să crezi că avem de-a face cu filantropi. Schepsisul stă în clauzele contractului. Dacă preţul pentru acţiunile de deszăpezire sunt mici, "băieţii deştepţi" trec în clauze preţuri fabuloase la "staţionare". Adică, chiar dacă nu ninge, costurile sunt mai mari la staţionare, pe considerentul că utilajele sunt pregătite non-stop în aşteptarea ninsorilor.

Iarna trecută a fost mană cerească: milioane de euro câştigate fără nimic. De asemenea, DNA-ul sau măcar Curtea de Conturi ar putea constata (dacă intenţia ar exista) că, raportat la rata inflaţiei şi a gradului de creştere a costurilor, facturile plătite pentru deszăpeziri au crescut de peste 10 ori în ultimi doi-trei ani. Umbrărescu ne spune că are o o medie de 4-5 milioane de euro pe an din contractele de deszăpezire.

"Dar imaginaţi-vă că eu am 200 de utilaje la deszăpeziri, că am motorină, nisip, sare, salarii… Toate sunt în banii ăştia. Ori staţionare, ori deszăpezire, preţul e la grămadă. Nu are nicio treabă. Dacă e la staţionare şi nu ninge, ai baftă că n-a nins. Dacă ai preţ mic la staţionare şi ninge cum a nins anul ăsta la Cluj, ce te faci? Ai noroc, ai, n-ai noroc, n-ai", explică "regele asfaltului".

Umbrărescu: "Nici nu ştiu unde e Golden Blitz"

Cel care este considerat liderul grupării Golden Blitz susţine că cifrele apărute în presă nu sunt reale. "Doamne fereşte! Cum să fie adevărat că am cifră de afaceri de 500 milioane de euro! Dacă aş fi avut…", exclamă Umbrărescu. Respingerea atât de categorică a cifrelor de ordinul sutelor de milioane este greu de înţeles, mai ales că se pot face calcule în baza unor date oficiale.

De exemplu, calculând cifra de afaceri a numai trei firme, din cele 21 în care este acţionar el sau soţia, rezultă o cifră de afaceri de peste 350 milioane de euro doar pe perioada 2000-2005. Profitul, pentru aceeaşi perioadă, este de aproape 70 milioane de euro.

Datele care stau la baza acestor calcule aparţin Ministerului Finanţelor. Firmele cărora le-am calculat cifrele de afaceri şi profiturile sunt Spedition UMB SRL, Drum Invest SRL şi Com-Axa SRL. Societatea Drum Invest SRL a fost radiată în 2006, după ce în cinci ani făcuse un profit de 17 milioane de euro.

Umbrescu se sperie chiar şi el de cifra de afaceri, 350 milioane de euro, în cinci ani. "Doamne fereşte, cum să am o asemenea cifră de afaceri. Eu am cam 70 milioane de euro pe an cifră de afaceri". Adică, tot 350 de milioane de euro/cinci ani, oricum i-am socoti.

Dacă am adăuga şi contractele obţinute după 2005, suma de 500 milioane de euro nu mai pare mare, mai ales dacă am împărţi-o la şapte ani. Contestă cu înverşunare rolul factorului politic în afacerile sale: "N-am io treabă cu astea, cu politicul. N-am treabă cu niciun regim politic. Poate să se schimbe în fiecare zi. Eu mă duc la licitaţii, unde preţul hotărăşte.

Despre Băsescu: "Nu m-am întâlnit cu Băsescu niciodată. La Golden Blitz? Doamne, iartă-mă! Nici nu ştiu unde este restaurantul. Cu restaurantul ăsta noi am făcut, aşa, o asociere pentru că ne-am gândit atunci: <

După care ne despărţim şi ne dăm în cap unu' la altu'>> . Nu ne-am despărţit. La unele licitaţii licităm împreună, la altele - separat… Nu e o problemă. Nu ne vorbim dinainte cine merge la licitaţii. Cel mai bine e să taci!". Afacerile cu asfalt fac obiectul unei serii de investigaţii a ziarului "Adevarul", prin care vom arăta cum se trag tunuri de sute de milioane de euro din banii contribuabililor.

Topul Golden Blitz

1. Dorin Umbrărescu (UMB Spedition SA, COM-AXA SRL) - cifră de afaceri de cca. 500 milioane de euro
2. Dan Besciu - Sorin Vulpescu (Euroconstruct Trading '98 SRL) - cifră de afaceri de cca. 350 milioane de euro
3. Costel Căşuneanu (Pa&Co International SRL) - cifră de afaceri de cca. 100 milioane de euro.

Dacă ne raportăm la cifrele de afaceri derulate de fiecare membru al clubului cu statul român, observăm că Umbrărescu se detaşează de toţi ceilalţi, fiind urmat de Besciu - Vulpescu, iar pe ultimul loc - Costel Căşuneanu. Topul denotă, implicit, şi gradul de înaltă susţinere politică şi administrativă al fiecăruia. Evident, liderul clubului este Umbrărescu.

El primeşte cele mai grase contracte, el se bucură de cea mai mare susţinere politico-administrativă. Nimeni nu cârteşte când el îşi ia partea leului. Dan Besciu şi Sorin Vulpescu ocupă al doilea loc în top.

Contractele acestora cu Primăria Capitalei, în asociere cu alte firme depăşesc ca valoare 100 milioane de euro, pe perioadă îndelungată. Numai în luna martie a anului în curs au primit un contract de la Primăria Capitalei în valoare de 40 milioane de euro.

Cel de-al treilea, Căşuneanu, susţine că s-a săturat de scandalurile contractelor de construcţie a drumurilor şi că ar vrea să se orienteze spre afaceri imobiliare. De fonduri pentru astfel de investiţii nu duce lipsă, iar afacerile imobiliare sunt, în opinia sa, mai profitabile decât cele cu statul.

Şpăgile se plasează în cutii de valori

Informaţiile obţinute din interiorul Golden Blitz ne ajută să înţelegem mecanismele sistemului prin care majoritatea grupărilor de interese, din domeniul construcţiilor de drumuri, obţin sume imense din contracte de la stat.

Aflăm că aceia care "vând" contractele la licitaţie primesc şpăgile în conturi din străinătate. Ni se explică faptul că este o metodă sigură: despre conturile externe se află foarte greu, iar verificarea acestora este, practic, o misiune imposibilă. Presupunând că totuşi s-ar afla care sunt conturile externe în care un înalt demnitar sau înalt funcţionar public îşi primeşte banii, este nevoie de o comisie rogatorie în care procurorii români să aducă dovezi solide pentru a primi accesul la conturi.

În afara faptului că este nevoie de aceste dovezi, procedura este atât de complicată şi de lungă durată, încât proprietarul contului are timp berechet să manipuleze banii astfel încât să fie şi mai greu de găsit. Sursa noastră ne dezvăluie o altă metodă de plasare a şpăgilor: cutii de valori din bănci externe.

Funcţionarul sau demnitarul corupt primeşte un plic în care se află cheia cutiei de valori şi numele băncii. Conform aceleaşi surse, cel puţin doi miniştri ar fi primit astfel de plicuri.

Metoda adiţionalelor

În afara metodei clasice, prin care se bagă la înaintare firme doar pentru a se retrage şi pentru a face loc celor care trebuie câştige licitaţiile, una dintre cele mai folosite metode a fost cea a adiţionalelor. Despre ce este vorba: cel care a aranjat obţinerea contractului participă la licitaţie cu cel mai mic preţ, chiar şi sub cel al pieţei.

După ce se câştiga, se demarau lucrările, dar se intervenea cu acte adiţionale prin care se majorau costurile construcţiei din varii motive: scumpirea materialelor, a combustibilului etc. Aşa se face că, deşi participau cu preţul cel mai mic, regii sau prinţişorii asfaltului umflau facturile, prin acte adiţionale (având complicitatea autorităţilor implicate), astfel încât contractul iniţial ajungea la sume fabuloase, mult peste preţul pieţei.

Directorul Juridic al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN), Alin Goga, explică faptul că această metodă era tolerată de lege. "Ordonanţa de Urgenţă 34/2006, privind achiziţiile este atât de confuză şi, implicit, interpretabilă, încât aceste operaţiuni pot fi catalogate drept legale, evident având complicitatea autorităţilor. Oricum, ea este mai restrictivă decât cea de dinainte, Ordonanţa 60/2001, prin care adiţionalele nu aveau nicio limită". Unul dintre membrii Golden Blitz, Dorin Umbrărescu, încearcă să evite explicaţiile raportându-se strict la prezent, când metoda nu se mai poate aplica decât în proporţie de 50%, conform încâlcitei Ordonanţe 34/2006. Metoda adiţionalelor a funcţionat din plin în perioada 2000 - 2005, când goldenblitzii au făcut cele mai mari afaceri.

Or, Umbrărescu tocmai acea perioadă vrea să o evite, preferând să deplângă prezentul: "După legea făcută pentru noi, românii, fraierii, adiţionalele nu pot să fie mai mari de 50%, dar pentru străini pot să fie şi de 400%, pentru că la ei se aplică alte legi.