Miza europarlamentarelor, țară cu țară. Alegerile locale și corupția umbresc votul în România, arată o analiză Politico

Când alegătorii din statele membre ale Uniunii Europene se vor prezenta la urne la sfârșitul acestei săptămâni, un lucru este sigur: aproape niciunul dintre ei nu se va gândi la Europa atunci când votează, arată o analiză a publicației politico.eu.

O multitudine de studii - și rate de abținere foarte ridicate - arată că majoritatea cetățenilor blocului comunitar nu înțeleg și nici nu le pasă de votul pentru Parlamentul European. Din acest motiv, ei tind să voteze în funcție de preocupările interne și nu de politica de la Bruxelles.

În țări precum Franța, Germania și Spania, alegerile vor servi ca un referendum de facto asupra partidului aflat la putere. În altele, cum ar fi Bulgaria și Malta, votul este determinat mai mult de atitudinile față de politicienii naționali și nu de figuri precum președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care poate fi un nume mare la Bruxelles, dar este puțin probabil să fie în mintea alegătorului obișnuit.

Chiar și în Țările Baltice, unde amenințarea pe care o reprezintă Rusia poate avea un impact mare asupra rezultatului votului, apărarea și securitatea sunt înțelese printr-o prismă locală: alegătorii sunt conduși de preocupările cu privire la invazia țării lor și nu de imaginea de ansamblu a geopoliticii. a UE.

Politică a identificat problemele interne care ar putea fi decisive în aceste alegeri europene.

Alegerile locale și corupția umbresc votul pentru UE în România

În România, alegerile locale au loc în aceeași zi cu votul pentru UE, ceea ce a făcut ca problemele legate de Bruxelles să fie lăsate pe plan secundar, alegătorii concentrându-se pe subiecte precum criza locuințelor și corupția la nivel municipal.

Cele mai mari două partide din țară - Partidul Social Democrat de centru-stânga și Partidul Național Liberal de centru-dreapta - guvernează în prezent împreună într-o mare coaliție și candidează împreună la alegerile la nivel de bloc. Ideea a fost aceea de a asigura stabilitatea în climatul politic turbulent din România, cu războiul din Rusia care face ravagii în apropierea graniței sale, și de a respinge partidul de extremă dreapta în ascensiune, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Dar planul pare să se întoarcă împotriva lor, electoratul fiecărui partid fiind reticent să voteze pentru celălalt, partidele de centru-dreapta „Uniunea Salvați România” (USR) și „Reînnoirea proiectului european al României” (REPER) urmând să obțină cele mai mari câștiguri.

Austria. Se va epuiza răbdarea austriecilor cu Partidul Popular?

Partidul Popular Austriac (OeVP), aflat la guvernare, va fi în atenţia alegătorilor din Austria. Partidul a fost afectat de scandaluri de corupţie în ultimii ani, iar alegătorii sunt exasperaţi de incapacitatea guvernului de a ţine inflaţia sub control. În plus, există un resentiment persistent faţă de gestionarea pandemiei de către Viena şi preocupări privind imigraţia.

Aceiaşi oameni care au votat în masă pentru partidul de centru-dreapta în 2019 sunt acum pregătiţi să susţină Partidul Libertăţii (FPOe), de extremă dreapta, un grup fondat de foşti ofiţeri SS în anii 1950. În timp ce campania este centrată pe nemulţumirile interne, strategia partidului este de a da vina pentru tot pe UE şi de a insista asupra faptului că Bruxelles-ul profită de Austria. Ironia este că apartenenţa la piaţa unică a fost un avantaj pentru economia ţării, care a prosperat datorită frontierelor deschise către Europa Centrală şi de Est, care acum sunt citate ca o ameninţare la adresa modului de viaţă al austriecilor.

Belgia: Belgienii vor fi prea preocupați de alegerile regionale și federale care coincid cu votul UE

Alegătorii belgieni nu se vor gândi la Europa când vor merge duminică la vot: vor fi prea preocupați de alegerile regionale și federale care coincid cu votul UE. Dezbaterile interne asupra modului în care funcționează națiunea - și dacă ar trebui să existe deloc - domină discuțiile, iar furia față de criza costului vieții este probabil să favorizeze partidele extremiste.

În regiunea francofonă din Valonia, dezbaterea se concentrează pe sistemele fiscale, de securitate socială și de sănătate, iar Partidul Muncitorilor de extremă stânga este lider în sondaje promițând că va perturba status quo-ul.

În Flandra, regiune vorbitoare de olandeză, întrebarea este dacă Belgia ar trebui să existe sau nu. Partidul separatist, de extremă dreapta Vlaams Belang - care se preconizează că va obţine cele mai multe voturi - doreşte să desfiinţeze ţara. Rivalul său, Noua Alianţă Flamandă, de orientare conservatoare, este de acord cu o Belgia unită, dar numai dacă puterile regiunii sunt consolidate semnificativ.

Bulgaria. Oligarhul care face cărțile

Un singur om a ajuns să domine alegerile europene din Bulgaria: magnatul şi liderul de partid Delian Peevski, care a fost sancţionat de SUA şi de Marea Britanie. O mare parte din discuţii s-au axat pe acuzaţiile adversarilor săi, care îl spun că influenţează instanţele şi serviciile de securitate. El este văzut de mulţi ca fiind reprezentativ pentru defectele unei democraţii în care oligarhii din umbră, spionii şi bandele criminale şi-au înfăşurat tentaculele în jurul instituţiilor de bază ale ţării. Peevski se prezintă ca un apărător al judecătorilor şi al serviciilor de securitate şi insistă că îndreaptă ţara pe o cale pro-UE şi pro-NATO.

Cehia. Dezbaterile s-au concentrat pe o problemă care nu exită- imigrația

Dezbaterile din perioada premergătoare alegerilor din Republica Cehă s-au concentrat pe o problemă pe care ţara nu o are, fără îndoială: imigraţia în masă. Deşi migraţia în Republica Cehă a scăzut de fapt anul trecut, grupurile populiste de extremă dreapta, precum Libertatea şi Democraţia Directă, au reuşit să facă din acest subiect o problemă majoră în aceste alegeri, iar toate partidele majore sunt acum de acord că pactul privind azilul şi migraţia aprobat recent de UE - care nu a intrat încă în vigoare - trebuie reformat.

Preocupările interne privind standardele ecologice şi, în special, normele Euro 7 ale UE privind emisiile de gaze de eşapament, au fost, de asemenea, un subiect important într-o ţară în care industria auto este o afacere importantă.

Croația: economia are prioritate 

Recuperarea post-Covid și starea economiei sunt prioritare în Croația, unde Uniunea Democrată Croată, aflată la guvernare, ar putea fi pedepsită de alegătorii care consideră că nu a reușit să domolească în ceea ce este acum una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa.

Sprijinul pentru extinderea UE - promovată de premierul Andrej Plenković, care ar putea obţine un post de conducere în UE în cadrul negocierilor ce vor urma alegerilor - este puternic, de 68%, determinat de preocupările legate de securitate de-a lungul frontierei extinse a Croaţiei cu UE şi de dorinţa de stabilitate în Europa de Sud-Est. Cu toate acestea, persistă apelurile pentru mai multă transparenţă şi democraţie în cadrul instituţiilor UE.

Cipru: „Schimbarea demografică” este principala preocupare pentru ciprioți

Imigrația este cea mai importantă pentru alegătorii ciprioți, adică cei care se obosesc să se prezinte la vot.

Deziluzia faţă de un sistem politic care nu reuşeşte să abordeze eficient criza costului vieţii, corupţia cronică şi lipsa de acţiune în ceea ce priveşte interminabila dispută de la graniţă este de aşteptat să ducă la un nivel ridicat de absenteism, ceea ce face din aceste alegeri un referendum asupra principalelor partide care au dominat mult timp peisajul politic al insulei: Partidul Progresist al Oamenilor care Muncesc (AKEL) şi Adunarea Democratică (DYSI).

În timp ce acestea se luptă pentru a-şi asigura un loc întâi, Frontul Naţional Popular (ELAM), populist, câştigă teren cu o retorică anti-migranţi. Alimentând temerile legate de "schimbările demografice", grupul de extremă dreapta ar urma să se claseze pe locul al treilea.

Danemarca: Referendumul Frederiksen

Ce părere au alegătorii danezi despre guvernul centrist al prim-ministrului Mette Frederiksen? Modul în care acesta gestionează schimbările climatice, imigraţia şi apărarea naţională sunt subiectele care domină dezbaterile în perioada premergătoare votului.

Frederiksen se află sub presiune pentru a naviga pe un teren minat bugetar în lunile următoare. Aliaţii săi guvernamentali doresc reduceri de taxe, dar partidul său social-democrat doreşte mai multe cheltuieli sociale. Un rezultat slab în acest weekend i-ar putea submina capacitatea de negociere.

Alegerile reprezintă, de asemenea, un test pentru partidul minoritar de coaliţie Venstre, care doreşte să repete rezultatele bune din 2019, dar care a fost slăbit de atunci de dezertarea fostului prim-ministru Lars Løkke Rasmussen şi a fostului ministru al imigraţiei Inger Støjberg, care s-au despărţit pentru a forma partide rivale.

Şi totuşi, în mintea alegătorilor mai stăruie o idee: dacă Frederiksen va apărea ca un candidat serios pentru preşedinţia Consiliului European şi, în cele din urmă, va renunţa la Copenhaga pentru Bruxelles?

Estonia. Reducerile bugetare

Estonia poate fi o țară din prima linie, dar practic nu se vorbește despre securitate sau despre amenințările reprezentate de Rusia.

Într-adevăr, poziția dură a prim-ministrului Kaja Kallas față de Kremlin nu dă roade. Partidul ei liberal și-a pierdut sprijinul în ultimele luni, parțial ca urmare a reducerilor bugetare din sectorul public. În plus, cetățenii o văd pe Kallas ca pe cineva care își caută următorul job – fie că este la NATO sau ca următorul diplomat de top al UE – și nu ca un prim-ministru suficient de preocupat de problemele interne.

Partidul Patriei, conservator, al fostului ministru de externe Urmas Reinsalu, a condus sondajele în ultimele șase luni, opunându-se măsurilor ecologice din Estonia și cerând o supraveghere mai mare asupra construcției unei rețele feroviare care va lega Țările Baltice de Polonia .

Letonia: Minoritatea rusă, subiect de campanie

Rusia nu este un subiect important în Letonia înaintea votului pentru UE, dar minoritatea vorbitoare de limbă rusă din această ţară este un subiect important. Înainte de vot, o mare parte din discuţii s-au axat pe eforturile depuse pentru a se implica în relaţia cu acest grup, mulţi fiind supăraţi de un plan de traducere în direct a dezbaterilor în limba rusă.

Cele opt partide din ţară vor obţine fiecare câte unul dintre cele nouă locuri ale Letoniei în Parlamentul European, dar rămâne de văzut cine va putea trimite un europarlamentar în plus la Bruxelles. Alianţa Naţională de dreapta pare cel mai bine pregătită pentru a face acest lucru: Invocând scandalul cheltuielilor care a dus la demisia ministrului de externe Krišjānis Kariņš în martie, grupul se prezintă ca o alternativă "curată" la partidele mainstream corupte - chiar dacă a făcut parte din toate coaliţiile din 2011.

Chiar dacă naţionaliştii vor obţine cele mai multe voturi, se aşteaptă ca Valdis Dombrovskis, stâlpul partidului Noua Unitate, să obţină un loc la Bruxelles şi să se întoarcă la Comisie imediat ce va fi nominalizat.

Lituania: Lituanienii dezbat condițiile de muncă

Alegerile din Lituania se prefigurează a fi un referendum pentru Uniunea Patriei - creştin-democraţii lituanieni, aflată la guvernare. Este de aşteptat ca Partidul Social-Democrat de centru-stânga să obţină aproape de două ori mai multe voturi decât rivalii săi de centru-dreapta aflaţi la guvernare, subliniind nemulţumirea crescândă faţă de guvernul ţării.

Preocupările interne referitoare la ameninţarea reprezentată de Rusia au dominat dezbaterile în perioada premergătoare votului, dar partidele de stânga au reuşit, totodată, să orienteze discuţia către condiţiile de muncă din ţara baltică şi se folosesc de campanie pentru a solicita un salariu minim mai mare şi stabilirea unei săptămâni de lucru de patru zile. Acesta este un subiect prioritar pentru actualul comisar pentru mediu, Virginijus Sinkevičius, care doreşte să rămână la Bruxelles ca europarlamentar în următorul mandat.

Finlanda. Amenințarea numită Rusia

Amenințarea pe care o reprezintă Rusia este o preocupare internă în Finlanda. Securitatea lungii granițe de est a țării continuă să domine agenda politică de la Helsinki înaintea alegerilor UE, la fel cum a făcut-o în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din ianuarie.

Deși grevele perturbatoare ale sindicatelor au introdus în discuție subiectele legate de salariu și asistență socială, sondajele sugerează că alegătorii vor avea în minte Rusia când vor merge la vot și vor susține abordarea liniștită, dar hotărâtă a Coaliției Naționale a premierului Petteri Orpo. Partidul (NCP). Se pregătește să obțină cele mai multe locuri în Parlamentul European, urmat de social-democrații și partidul de extremă dreapta finlandez.

Franța cântărește în privința statutului de rață șchioapă al lui Macron

Aliaţii preşedintelui francez Emmanuel Macron doresc ca aceste alegeri să fie despre Europa, dar se pare din ce în ce mai mult că Jordan Bardella, reprezentantul extremei dreapta, îşi vede de treabă şi face ca totul să se rezume la Macron.

A fost o campanie dificilă pentru Valerie Hayer, candidatul de top al Renaşterii lui Macron, care s-a străduit să-şi impună personalitatea în mijlocul unei serii de veşti proaste pentru guvern, cum ar fi ratarea obiectivelor de deficit şi incidente violente în Franţa şi în teritoriul de peste mări Noua Caledonie.

Pe de altă parte, Bardella, care vorbeşte frumos, a ajuns pe prima pagină a ziarelor ca noua faţă a partidului RN de extremă dreapta din Franţa, în timp ce Marine Le Pen încearcă să demonstreze că partidul său este pregătit să guverneze.

Miza este mare pentru ambele tabere: Le Pen vrea un impuls înainte de alegerile prezidenţiale din 2027, în timp ce Macron vrea să poată guverna până atunci.

Germania: Referendum privind coaliția de guvernământ „semafor”

Alegerile din Germania se anunţă a fi un referendum asupra coaliţiei "semafor" aflate la guvernare, formată din Partidul Social-Democrat al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat şi Verzii. Popularitatea acestei alianţe guvernamentale fragile a scăzut constant, iar tensiunile dintre diferitele facţiuni politice sunt din ce în ce mai exasperate, iar acestea se agravează pe măsură ce ţara se îndreaptă spre negocieri extrem de controversate privind bugetul naţional.

Înaintea alegerilor, problema principală a fost rolul Germaniei în războiul din Ucraina - un subiect care a evidenţiat fracturile din cadrul coaliţiei guvernamentale. În timp ce social-democraţii s-au coagulat în jurul prudentului lor "cancelar al păcii", liberalii denunţă livrările de arme ezitante.

Imigraţia şi politica de azil a ţării sunt, de asemenea, subiecte veşnic actuale, care urmau să favorizeze partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania. Însă o serie de scandaluri în jurul candidatului său principal, Maximilian Krah, ar putea submina performanţa acestuia.

Grecia: Totul despre banii

Criza costului vieții este cea mai importantă pentru alegătorii greci, a căror putere de cumpărare este acum a doua cea mai scăzută din UE. Acest lucru ar putea submina sprijinul pentru partidul Noua Democrație al premierului Kyriakos Mitsotakis. Politicianul dorește să egaleze cota de 33 la sută din votul pe care a obținut-o la ultimele alegeri europene, ceva mai mică decât cota de 40,5 la sută pe care a primit-o la alegerile naționale de anul trecut.

Deși niciunul dintre partidele de opoziție nu este poziționat să conteste regimul partidului său, există un sprijin din ce în ce mai mare pentru grupurile de extremă dreaptă, cum ar fi partidul Soluția grecească, care este pe cale să obțină de două ori mai multe voturi decât a obținut la alegerile de anul trecut. În încercarea de a părea mai patriot decât ultranaţionaliştii, Mitsotakis a reînviat ruptura istorică a ţării cu Macedonia de Nord şi l-a inclus pe lista sa pe Fredi Beleri, primarul ales al oraşului albanez Himarë, aflat în închisoare pe riviera albaneză. Politicianul de etnie greacă este considerat la Atena o victimă a persecuţiei politice, iar premierul intenţionează să se folosească de povestea sa pentru a seduce alegătorii naţionalişti.

Ungaria: Test de turnesol pentru adversarul lui Orbán

Părea că aceasta ar putea fi cea mai plictisitoare campanie electorală europeană din ultimii ani din Ungaria, fără nimic care să stea în calea premierului în exercițiu Viktor Orbán – dar campania a devenit acum un test critic pentru a stabili dacă o nouă figură a opoziției în ascensiune îl poate contesta pe vechiul lider al Budapestei.

Cândva membru al cercului interior al lui Orbán, Péter Magyar este acum principalul său rival. Abordând teme precum corupţia, sistemul de sănătate, educaţia precară, partidul său, Respect şi Libertate, a ajuns la un nivel record, galvanizând alegătorii antiguvernamentali care erau reticenţi faţă de partidele tradiţionale de opoziţie. Cu toate acestea, poziţia lui Magyar faţă de UE rămâne neclară.

Partidul Fidesz al lui Orbán foloseşte fiecare linie de atac pe care o poate aduna împotriva lui Magyar. Experţii spun că, dacă va obţine 20 % sau mai mult din voturi, Magyar ar putea să se poziţioneze ca o ameninţare credibilă la adresa regimului lui Orbán.

Italia: Partidele testează noi abordări de PR

Partidele din Italia au folosit aceste alegeri pentru a testa noi abordări de PR și sloganuri menite să seducă părți mai largi ale electoratului.

Pentru partidul Frații Italiei, votul este folosit pentru a consolida cultul personalității în jurul premierului Giorgia Meloni. Politiciana nu are nicio intenţie de a activa în Parlamentul European, dar a insistat să conducă lista de candidaţi a partidului său şi îi încurajează pe oameni să "voteze Giorgia" şi să scrie pur şi simplu prenumele ei pe buletinul de vot. Legea electorală italiană permite această acţiune.

Liga lui Matteo Salvini, care a pierdut în mod constant alegători în favoarea partidului lui Meloni, vorbeşte de fapt despre Europa - într-un fel. Campania sa este un megamix al hiturilor clasice ale dreptei dure: Italia este acum împânzită de afişe care denunţă complotul Bruxelles-ului pentru a-i face pe localnici să mănânce greieri, să poarte burka şi să transforme pe toată lumea într-un Iisus gravid, generat de AI.

Partidul Forza Italia al defunctului Silvio Berlusconi nu poate renunţa la Il Cavaliere şi încă mai speră că imaginea acestuia îi va ajuta în sondaje.

Între timp, Partidul Democrat de centru-stânga pare să parieze pe o înfrângere generică, cu afişe care nu prezintă numele candidaţilor şi trâmbiţează teme vagi şi neinspirate.

Luxemburg: Va înceta să mai fie un paradis fiscal?

Statutul Marelui Ducat ca unul dintre principalele paradisuri fiscale ale Europei a fost un subiect major în perioada premergătoare votului UE.

Partidul Socialist al Muncitorilor, al candidatului PES (Partidul Socialiştilor Europeni) pentru Comisia Europeană, Nicolas Schmit, solicită încetarea dreptului de veto al ţărilor membre în ceea ce priveşte politica de impozitare - o măsură ce ar putea ameninţa capacitatea Luxemburgului de a atrage marile corporaţii care doresc să economisească miliarde de euro. Propunerea a stârnit rumoare în ţară şi a determinat recent Camera Deputaţilor a ţării să intervină în campanie prin adoptarea unei moţiuni prin care se cere ca această chestiune să nu fie pusă în discuţie de către guvernul naţional "sub nicio formă".

Malta: Trei politicieni captează atenția

În Malta, viitorul vot este despre trei persoane. Primul este premierul în exerciţiu al Partidului Laburist, Robert Abela, pentru care votul este un referendum asupra guvernului său. Dar alegătorii se pot gândi, de asemenea, la preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce votează, şi îşi pot semnala sprijinul pentru ea prin susţinerea Partidului Naţionalist din opoziţie.

În ultimele zile, o a treia persoană a captat imaginaţia populară şi chiar ar putea influenţa rezultatele. Toată atenţia se îndreaptă acum către fostul prim-ministru laburist Joseph Muscat, care a fost acuzat de o serie de infracţiuni - de la spălare de bani la fraudă şi conspiraţie - în legătură cu o afacere controversată de privatizare a trei spitale de stat. El neagă orice abatere, dar momentul ar putea fi un factor care să influenţeze rezultatele. Amuzant este că înainte de alegeri, candidaţii Partidului Laburist la Parlamentul European au filmat un reality show în stil Big Brother, numit Il-Kamp Politiku (Tabăra politică). Cei nouă candidaţi au petrecut un weekend împreună într-un apartament de hotel, totul fiind filmat şi difuzat la televizor. Nu se ştie câţi telespectatori au urmărit emisiunea.

Olanda: Politica internă domină votul olandez

Discuțiile înaintea votului UE din Țările de Jos se concentrează pe cine va guverna la Haga, nu la Bruxelles.

La șase luni după alegerile olandeze, a fost încheiat în sfârșit un acord pentru un nou guvern de coaliție de dreapta, iar fostul șef al serviciilor de informații Dick Schoof este ales pentru a servi ca prim-ministru. Dar nu este clar cum va lucra împreună grupul pestriț al partidelor populiste care include Partidul de extremă-dreapta pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, iar partidele de centru au folosit puținele dezbateri care au avut loc înaintea votului pentru a ataca coaliția și contesta politicile sale de „bere gratuită” – de exemplu, sugestia sa că poate convinge țările membre să reducă ponderea numerarului pe care Țările de Jos trebuie să o contribuie la bugetul UE.

Având în vedere apatia generală a alegătorilor olandezi față de votul UE, cea mai mare întrebare care ne așteaptă este dacă prezența la aceste alegeri va fi în sfârșit mai mare decât pentru consiliile regionale pentru apă .

Polonia: Polonezii, epuizați

După ce au votat în ultimele luni la alegeri naționale și locale cu mize mari , polonezii sunt, de înțeles, prost dispuși să se îndrepte din nou la urne atât de curând. În încercarea de a-i mobiliza, partidele politice cu cuferele de campanie goale s-au concentrat în principal pe atacarea reciprocă și împărțirea în tabere clare pro-UE și eurosceptice.

Principalele subiecte au fost cele legate de suveranitatea națională și statul de drept, două probleme care au dus la ciocniri intense între Varșovia și Bruxelles în ultimii ani. Deși există nume mari pe liste - printre ei actuali miniștri, doi foști miniștri care nu au prins loc în parlamentul național și un fost baron al energiei care s-a ascuns de autorități pentru o mare parte a campaniei - sondajele sugerează că prezența la vot va fi scăzută, doar susținătorii îndârjiți vor merge la vot.

Portugalia: Ziua marmotei

Votul UE din Portugalia a servit în mod tradițional drept referendum asupra guvernului național, dar având în vedere că are loc la doar două luni după ce noua coaliție, de centru-dreapta, Alianța Democrată a preluat puterea, rezultatele sunt probabil să le oglindească pe cele înregistrate în martie.

Într-adevăr, se preconizează că centrul-dreapta va învinge Partidul Socialist, al cărui mandat de opt ani s-a încheiat după demisia primului ministru António Costa anul trecut. Partidul de extremă dreapta Chega urmează să ajungă pe locul trei, asigurând până la patru locuri în Parlamentul European.

Soarta lui Costa, care este considerat candidatul principal pentru a-i succeda lui Charles Michel în funcţia de preşedinte al Consiliului European, va umbri votul. Principalul obstacol în calea selecţiei sale este ancheta în curs de desfăşurare privind rolul său într-un scandal de trafic de influenţă. În urma unor alegeri în care extrema dreaptă va face progrese în campania de combatere a corupţiei din cadrul partidelor tradiţionale, liderii UE ar putea prefera să aleagă o figură mai neştirbită pentru a conduce summiturile.

Slovacia: Tentativa de asasinat umbrește alegerile

Alegerile UE din Slovacia au fost umbrite de o dramă internă: tentativa de asasinare a prim-ministrului Robert Fico luna trecută. De la incident, o campanie care trebuia să fie doar despre migrație și război în Ucraina s-a concentrat în schimb pe radicalizarea bărbatului înarmat care l-a urmărit pe politicianul populist. Sondajele arată că strategia a dat roade pentru partidul de guvernare Direcția-Democrație Socială (SMER), ale cărui rezultate sunt așteptate să fie susținute de un vot de simpatie.

Slovania: patru voturi într-o singură zi

La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, Slovenia s-a distins, în mod nedorit, de a fi membrul UE cu a treia cea mai scăzută prezenţă la vot. Partidul Libertăţii, aflat la guvernare, îşi propune să îmbunătăţească aceste cifre de data aceasta, programând în acelaşi timp cu votul pentru UE un triplu referendum privind: moartea asistată, consumul de canabis şi votul preferenţial la alegerile generale.

În timp ce se aşteaptă ca toate cele trei subiecte ale referendumului să mobilizeze alegătorii care susţin guvernul, alţii ar putea să se prezinte la urne pentru a folosi alegerile ca un referendum de facto asupra Partidului Libertăţii şi a partidelor din coaliţie. Guvernul a făcut presiuni pentru recunoaşterea Palestinei, astfel încât alegătorii ar putea folosi ocazia pentru a îmbrăţişa sau respinge această opţiune.

Spania: Referendum asupra premierului socialist Pedro Sánchez

Alegerile UE din Spania se preconizează a fi un referendum asupra premierului socialist Pedro Sánchez. Votul are loc la doar o săptămână după ce parlamentul spaniol a aprobat controversata amnistie a separatiștilor catalani.

Se aşteaptă ca această măsură să aducă voturi pentru partidul lui Sánchez în Catalonia, dar ar putea submina performanţele acestuia în restul ţării.

În sens mai larg, alegătorii ar putea avea în minte gestionarea de către Sánchez a unei crize diplomatice majore atunci când se vor prezenta la urne. În ultimele săptămâni, premierul spaniol şi omologul său argentinian, Javier Milei, au făcut schimb de replici într-o confruntare tensionată pe care Sánchez încearcă să o folosească pentru a galvaniza alegătorii de stânga, dar care ar putea mobiliza şi susţinătorii extremei drepte.

Dacă Partidul Popular de centru-dreapta depăşeşte socialiştii, acest lucru va fi interpretat ca o mustrare la adresa administraţiei lui Sánchez.

Suedia: Suedezii vor „ziduri “

Un comisar european este, în mod neaşteptat, o figură importantă în alegerile europene din Suedia. În condiţiile în care problema imigraţiei domină campania, partidele se înghesuie să se prezinte ca fiind cele capabile să determine Bruxelles-ul să înăsprească permeabilitatea graniţelor Europei. În acest context, Partidul Social-Democrat, de centru-stânga, subliniază rolul jucat de unul dintre membrii săi, comisarul pentru afaceri interne Ylva Johansson, în elaborarea noilor politici de frontieră mai restrictive ale UE.

Dar, deloc surprinzător, partidul de extremă dreapta Democraţii Suedezi a insistat cel mai mult pe tema imigraţiei, cu un slogan care cere Europei să "construiască ziduri".

Alegerile ar putea determina soarta micului Partid Liberal, favorabil UE: Dacă acesta pierde singurul loc în Parlamentul European - ceea ce sondajele sugerează că ar putea să se întâmple - atunci observatorii sugerează că liderii partidului s-ar putea întreba dacă să continue să facă parte din actualul guvern.