Exclusiv Miza de la Washington. Poate participarea lui Nicușor Dan la Consiliul Păcii să spele imaginea democrației române după anularea alegerilor?

Având în vedere evidenta relație tensionată dintre SUA și România, Iulia Joja, expertă în relații internaționale care activează la Washington, analizează ce poate Nicușor Dan pune pe masa administrației Trump: raportul privind alegerile anulate, mineralele rare, miliardul pentru Consiliul Păcii.

România poate încerca să „cumpere” încrederea lui Trump. FOTO: APM

Președintele Nicușor Dan a explicat, într-o intervenție la Radio România Actualități, că mesajul transmis prin prezența României în SUA la Consiliul de Pace înființat de Donald Trump este unul relevant în actualul context diplomatic:

„Mesajul este, în opinia mea, foarte important. Au existat anumite, cum să le spunem, dubii, neîncredere poate, după alegerile anulate din 2024, din partea administrației americane. Faţă de tot acest context, cred că prezența României, prin preşedintele ei, ajută la a clarifica, o dată pentru totdeauna, diplomatic şi faţă de cetățeni, care este relația adevărată bilaterală între România şi Statele Unite”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan.

Președintele României a enunțat un aspect evident privind relațiile româno-americane pe care mulți oficiali evită să-l admită: există o tensiune, o relație de neîncredere între administrația Trump și administrația Nicușor Dan.

Cum poate România să recâștige încrederea în SUA? Ce putem pune pe masa Consiliului Păcii înființat de Donald Trump, care va începe joi, la Washington? Ce rol au mineralele rare și anularea alegerilor în acest context?

A răspuns la aceste întrebări Iulia Joja, analistă de politică externă la Washington, cadru didactic la Universitatea Georgetown și cercetătoare la Middle East Institute.

„România se auto-marginalizează în raport cu restul europenilor”

Adevărul: Putem vedea participarea la Consiliul Păcii drept un răspuns la aparenta marginalizare a României la care unii analiști spun că am asistat la Munchen?

Iulia Joja: România se auto-marginalizează. Nu are nimeni intenția să marginalizeze România. România se auto-marginalizează în raport cu restul europenilor, când vorbim de eforturile de securitate și apărare, care sunt din nou două: odată pe Ucraina și odată pe noi înșine, în restul Europei, fie că vorbim de raportul dintre România și administrația americană în contextul alegerilor anulate.

Din punctul de vedere al americanilor și al oricui, au fost interferențe electorale dovedite în mai toate alegerile din Europa și din Statele Unite din ultimii 10 ani. A început totul în 2016, dar nu văd de ce să fi existat o excepție în Europa. Investigațiile țărilor au produs zeci, sute, în cazul Statelor Unite, mii de pagini. România zice ceva, a anulat alegerile, spre deosebire de toate celelalte, și nu produce dovezi suficiente în comparație cu celelalte state. Deci este auto-marginalizare. Nu face nimeni nimic împotriva României. România își face singură.

Într-una dintre declarațiile pentru presă, președintele Nicușor Dan a susținut că anularea alegerilor a creat un context de neîncredere și este nevoie de o lămurire a relației România – SUA...

S-a creat un context de neîncredere, este adevărat, dar subiectul boardului nu sunt alegerile din România, ci reconstrucția Gaza Strip. Nu văd cum poate să adreseze această problemă prin simpla prezență la Consiliu, pentru că subiectul nu este alegerile din România sau relația cu România.

Cum poate România să „repare” relațiile cu SUA?

Știm cu toții — inclusiv președintele Nicușor Dan — atât în România, cât și în Statele Unite, că singurul mod este de a respecta ceea ce a promis: raportul, investigația cu privire la alegeri, care lipsește.

Deci, dacă vrea să adreseze acest subiect, nu are nevoie să călătorească nicăieri și ar fi trebuit deja demult să iasă cu un raport cuprinzător. În Republica Moldova au avut loc două runde de alegeri cu interferență mult mai puternică a Rusiei și nu s-au anulat alegerile. Argumentele României nu sunt unele convingătoare. Nu știu dacă o investigație ar putea să le facă mai convingătoare, dar absența unei investigații, în comparație cu, din nou, Republica Moldova, nu ajută la restabilirea încrederii.

În România se spune că TikTok-ul a fost esențial, dar la un an și ceva de la anularea alegerilor încă aștept ca Parlamentul României să cheme TikTok la o discuție, să lămurim ce s-a întâmplat.

„România se duce la o conferință a donatorilor. Poate că trebuie să specificăm acest lucru”

Dacă admitem că administrația Trump funcționează pe baza tranzacționalismului, ce putem pune noi pe masă la întâlnirea aceasta a Consiliului Păcii?

Observatori sunt doar trei entități din regiunea noastră: Italia, România și Uniunea Europeană. Italia pune pe masă antrenamentul poliției din Gaza, România nu văd că pune nimic pe masă. Nu are nicio legătură cu reconstrucția Fâșiei Gaza faptul că președintele a anunțat că vine la Consiliul de Pace și a vorbit despre încredere și alegerile anulate și s-a referit la niște relații ale României cu Palestina de acum 40 de ani.

Dacă asta este ceea ce România are de pus pe masă — relațiile tradiționale pe care le avea cu țări din Orientul Mijlociu, de pe vremea comunismului — că n-am făcut nimic spectaculos din 1990 încoace, mi-e teamă că trebuie să ne gândim la altceva ce mai trebuie pus pe masă. Și uite, exemplele sunt utile. Dacă Italia se oferă să antreneze o parte din forța de poliție viitoare, și România poate să facă acest lucru.

E unul din multele exemple. Sper că România, Cotroceniul, în acest context special, o să vină cu ceva de pus pe masă, în primul rând. Nu știu dacă va fi suficient, dar trebuie să fim conștienți că această întâlnire nu este despre alegerile din România, este despre Gaza și contribuțiile financiare și alte feluri de contribuții.

De altfel, de exemplu, președintele american a anunțat că au fost promise donații pentru reconstrucția Gazei de 5 miliarde de dolari. România nu se numără printre donatori și această întâlnire este una pentru contribuții, pentru donații. Italia anunță contribuții într-un anumit fel. Uniunea Europeană, din punct de vedere legal și reprezentativ, sigur că trebuie să fie prezentă ca observator. Și Uniunea Europeană a fost, tradițional, cel mai mare donator în raport cu Gaza. România, sigur, face parte din Uniunea Europeană, dar atunci ar fi cazul, dacă vrem să ne uităm la faptul că și noi contribuim prin buget, să înțelegem că reprezentarea este a Uniunii Europene.

Dacă România este prezentă la acest cel mai înalt nivel, din nou, eu sper din toată inima că o să punem ceva pe masă. Din nou, pentru că subiectul este Gaza și Orientul Mijlociu, președintele nu poate să justifice niște contribuții financiare semnificative ale României. Având în vedere „viteza” României în ceea ce privește creșterea capacității de apărare la nivel național și regional și urgența pe care o resimte, conform strategiei naționale de securitate a României, Gaza nu este o prioritate, Rusia este.

Deci, având în vedere contribuțiile noastre extrem de limitate din punct de vedere financiar pe subiectul Rusia și Ucraina, România nu poate să justifice o contribuție disproporționată în raport cu Gaza, deoarece nu este în strategia noastră de securitate.

România se duce la o conferință a donatorilor. Poate că trebuie să specificăm acest lucru, pentru că Cotroceniul nu l-a specificat.

Unii analiști au susținut că e important să fim la Consiliu pentru a sublinia subiecte importante pentru România, cum ar fi războiul din Ucraina?

Ucraina și Rusia lipsesc. Deci nu avem de ce să credem că se va discuta despre ele în absența lor. De altfel, Marco Rubio nu a menționat la München despre Ucraina sau Rusia. Sigur că, teoretic, acest board nu este doar pentru reconstrucția Gazei. Dar dacă citim prioritățile acestei administrații, enunțate inclusiv în ultimele săptămâni în raport cu Europa — adică vine România pentru Ucraina, dar lipsește Ucraina… Nu prea merge.

În ideea în care, să zicem, nu rămâne discuția centrată doar pe subiectul Gaza, ar avea sens participarea noastră acolo ca să spunem care sunt prioritățile noastre de securitate?

Nu știu dacă li se va da cuvântul observatorilor, dar sigur că putem să ne așteptăm ca președintele să vorbească despre... alegerile anulate. Nu știu dacă va fi o idee bună.

„Prelucrarea mineralelor rare este extrem de nocivă pentru mediu”

Poate România să pună pe masa administrației Trump acorduri privind mineralele rare?

Prelucrarea mineralelor rare este extrem de nocivă pentru mediu, iar Uniunea Europeană este extrem de reticentă să prelucreze minerale pe teritoriul său, având în vedere obiectivele de decarbonizare. Apreciez că doamna ministru de Externe face eforturi foarte mari să atragă investiții în România, este parte din jobul ei, însă prelucrarea de minerale este problematică din punctul de vedere al Uniunii Europene.

De aceea, Uniunea Europeană are un program numit Global Gateway, de câțiva ani, prin care încearcă să reducă dependența de China, care are monopol asupra mineralelor și prelucrării acestora. Această inițiativă nu a avut succes până acum. De când a fost lansată, Uniunea Europeană nu este mult mai puțin dependentă de China.

Uniunea Europeană, împreună cu Statele Unite și Japonia, săptămâna trecută, au lansat o inițiativă cu intenția de a lucra împreună din nou pentru a reduce dependența strategică de China. În acest context vorbim despre minerale rare în Ucraina, vezi acordul făcut între Statele Unite și Ucraina, și despre prelucrarea mineralelor în Serbia, care nu este pe teritoriul UE, deci nu se aplică aceleași reguli. Acesta este contextul politic european.

Mi-ar plăcea să discutăm mai mult și în România acest subiect. Eu pot să comentez ce fac europenii, ce fac americanii, despre asta le vorbesc diplomaților americani înainte să plece în Europa, printre altele. Politica României, ca membru al Uniunii Europene, ca partener strategic al Statelor Unite, în raport cu mineralele și dependența strategică a noastră de China, nu este foarte clară. Ce se întâmplă cu Uniunea Europeană mi-e clar. Ce se întâmplă cu România nu mi-e chiar.

Poate că ar fi binevenit, în acest context în care curtăm investiții străine, să explice președinția care este politica noastră vis-a-vis de această chestiune sau cum schimbă ei politica României, care sunt amenințările principale, provocările principale și oportunitățile principale ale României în raport cu Statele Unite și Uniunea Europeană în ceea ce privește dependența strategică și eforturile de reducere a dependenței strategice de China.

Ar fi de bun augur să explice cineva care este politica României în raport cu acest subiect, care este de comun acord în relația transatlantică. Tocmai a început un efort la nivel de grup de lucru, la nivelul cel mai înalt, între Japonia, Uniunea Europeană și Statele Unite pentru a reduce dependența strategică de China în ceea ce privește extracția și prelucrarea mineralelor rare.

„Idealul este ca președintele Trump să-l bată pe umăr pe omologul său, Nicușor Dan, și să-i spună: „Nu e nicio problemă că ați anulat alegerile””

Care este obiectivul maximal pe care îl poate obține România la această întâlnire a Consiliului Păcii?

Dacă este să mă țin de declarațiile lui Nicușor Dan, bănuiesc că idealul este ca președintele Trump să-l bată pe umăr pe omologul său, Nicușor Dan, și să-i spună: „Nu e nicio problemă că ați anulat alegerile. Totul e ok.” Nu am alte elemente pe care să-mi bazez răspunsul.

El a vorbit despre tradiția relației dintre România și Orientul Mijlociu, referindu-se, cred, la perioada de dinainte de ’89, pentru că după ’89 nu știu ce am avea remarcabil. Având în vedere că chestiunea de acum 40 de ani nu știu cât de palpabilă este, ce își dorește România, conform șefului statului, este să lămurească chestiunea anulării alegerilor.

Acum, sigur că România poate să spere că, prin prezența ca observator la Consiliul de Pace, la conferința de donatori pentru reconstrucția Gazei, americanii, omologul său și administrația, pe ansamblu, să se relaxeze în privința acestui subiect sau să dea la o parte aceste chestiuni, zvonuri, nu? Că a spus președintele că poziția oficială a Statelor Unite nu există. Că e vorba doar de niște zvonuri, niște opinii ale diferiților reprezentanți sau persoane influente de pe lângă administrație cu privire la anularea alegerilor și speră, înțeleg, că prin prezența lui acolo va înlătura aceste îngrijorări.

Având în vedere obiectul Consiliului și statutul de observator al României, aș încerca să temperez așteptările cu privire la un succes pe această temă, având în vedere că lipsește raportul care să justifice anularea alegerilor.

Cum recâștigăm încrederea Statelor Unite? „Până nu publicăm raportul, nu avem despre ce discuta”

Cum putem recâștiga încrederea Statelor Unite în România? Ce ar trebui să facă Nicușor Dan ca să recâștige încrederea?

În primul rând, să publicăm raportul. În funcție de conținutul lui, să vedem dacă este ceva ce putem prezenta. După aceea putem să ne gândim la ce poate să facă cu el. Nu cred că poate să facă mare lucru, având în vedere că raportul trebuia să existe imediat după anulare.

Maia Sandu a avut două rapoarte privind interferența rusă, nu a anulat vreo alegere și nu a prezentat nicăieri rapoartele. Au fost trecute la arhivă și s-a procedat astfel încât să nu scadă nivelul de încredere.

Altceva ce poate face România?

Nimic. Până nu publicăm raportul, nu avem despre ce discuta. E clar. Subiectul este același.

Și problema cu Visa Waiver-ul este legată de anularea alegerilor?

Nu știu dacă este legată de asta. Ceea ce pot să spun și ceea ce am spus și anul trecut, când a apărut discuția, este că președintele a fost ales în baza unui mandat de schimbare radicală a politicii de imigrație. Iar în baza acestui mandat vedem o politică de imigrație schimbată radical în raport cu fostele administrații, mai ales în raport cu administrația Biden. Această politică se răsfrânge asupra majorității, dacă nu a tuturor statelor din lume. Imigrația și vizele sunt restricționate substanțial.

În urmă cu aproximativ o lună, Statele Unite au anulat procesul de cerere de reședință permanentă (green card) pentru circa 70 de țări din lume. Am înțeles, deci nu are neapărat legătură cu alegerile noastre.

Știu că sunt foarte multe speculații în România, pentru că sunt puține evenimente în relația bilaterală și atunci, având în vedere subiectul acut al alegerilor anulate și subiectul acut al vizei, este inevitabil să existe suprapuneri și speculații.

Dar nu am o declarație oficială din partea administrației americane, pentru că, așa cum a zis corect președintele României, nu există o poziție a administrației cu privire la anularea alegerilor. Atunci nici nu putea să existe o poziție luată de către Statele Unite în raport cu România, că anulăm Visa Waiver-ul pentru că nu ne place ce ați făcut la voi acasă. Sunt speculații.

Este posibil ca decidenții politicii externe a României să creadă că orice raport am publica nu va ajuta în convingerea administrației Trump?

De ce să creadă chestia asta? Nu avem nicio dovadă în acest sens.

Dacă argumentele sunt aceleași care au apărut deja în spațiul public, argumente care nu au convins?

Atunci sunt multe alte lucruri de făcut la nivel intern, nu-i așa? Modul în care vorbesc autoritățile despre anularea alegerilor, în ce măsură își asumă o eroare, dacă nu au fost găsiți responsabili. Sunt o grămadă de pași care pot fi făcuți pentru restabilirea încrederii, dar aceștia nu sunt făcuți.

Putem să cumpărăm încrederea lui Trump?

Având în vedere că știm că Trump funcționează pe bază de tranzacționalism, nu am putea să ne „cumpărăm” încrederea și să dăm miliardul pentru a fi acolo?

Contravine legislației europene și legislației internaționale, ca stat membru. Președintele României a spus că a tot așteptat, cerând explicații cu privire la faptul dacă se poate modifica carta Consiliului, astfel încât să fie în compatibilitate cu legislația UE și legislația internațională. Nu știu dacă a primit un răspuns sau nu; nu a devenit membru, a devenit observator, dar a făcut asta după ce Italia a intrat ca observator. Deci nu știu dacă a primit răspuns sau a copiat Italia.

Dacă există voință din partea administrației de la Cotroceni să justifice această chestiune, care nu ar avea consecințe de facto, pentru că nu sunt prevăzute mari repercusiuni pentru încălcarea legislației internaționale în această privință, există posibilitatea să facă ce a făcut Ungaria sau Bulgaria și să cotizeze din banii contribuabililor miliardul de dolari.

Ne-ar garanta asta încrederea și bunăvoința din partea lui Trump?

Nimic nu este garantat.