Laura Codruţa Kovesi, despre noul Cod Penal: „Dacă legea va fi în vigoare şi doar o zi, în dosarele în curs poate interveni prescripţia“

Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef DNA, a comentat noul Cod Penal la televiziunea Digi24. Codul a stârnit deja controverse, urmând să intre în vigoare de la 1 februarie.

Premierul a spus că în Cod nu există un capitol privind interceptările.

"Problema principală nu este modul în care sunt reglementate interceptările. Problema pleacă de la articolul 305, care reglementează felul în care începe urmărirea penală faţă de persoană. Noul Cod de Procedură - când vrei să obţii o autorizaţie, trebuie să începi urmărirea penală.

"Eu sunt procuror şi trebuie să fac dosare penale. Noi ne-am spus punctul de vedere, am previzionat anumite consecinţe", a spus Kovesi.

"Lupta anticorupţie ar avea de suferit. Ni se cer rezultate, dar şi noi trebuie să avem instrumentele colegilor din Europa", a mai spus procurorul-şef.

Problema intervine la alineatul 3, care a fost modificat în vara lui 2013, unde se prevăd condiţiile. Dacă un denunţător se prezintă la DNA şi ne spune că o persoană a cerut mită, în momentul acela ne sesizăm din oficiu. Trebuie să începem urmărirea pentru faptă. Pentru că persoana este identificată de către denunţător, trebuie să începi urmărirea penală faţă de persoană. S-a spus că noi putem începe urmărirea penală faţă de faptă sau persoană. Nici procurorii, nici judecătorii nu pot aplica artificii juridice, legea trebuie să fie vizibilă. A stimula magistraţii să lucreze după chichiţe este un lucru sănătos pentru sistemul judiciar, pentru modul în care trebuie să faci anchetă", a spus Kovesi. 

"Codurile şi părţi foarte bune, care vor ajuta urmărirea penală şi judecată. Dezbaterea din ultimele zile se axează pe problemele care intervin", a spus Kovesi.

Condamnarea lui Relu Fenechiu

"Este o dovadă că dosarele DNA sunt dosare de calitate, nu sunt dosare politice", a spus Kovesi.

"Nu ştiu dacă o putem numi o victorie. La actul de justiţie nu participă doar procurorul. Dosarele DNA sunt judecate de mai multe complete de judecată. Faptul că în aceste dosare, judecători independenţi şi imparţiali confirmă faptul că există probe de vinovăţie. Pentru procuror nu e o victorie, dar faptul că obţine o hotărâre de condamnare este o confirmare că probatoriul a fost corect", a mai menţionat Kovesi.

Dosare prescrise chiar şi cu o lege valabilă o zi

"Problema cea mai mare va fi la infracţiunea de înşelăciune. Chiar dacă 24 de ore legea va fi în vigoare, ea va avea consecinţe. Pentru persoane care sunt în curs de investigare, poate să intervină prescripţia. Înşelăciunea a avut în codul vechi o pedeapsă de 10-20 de ani, în codul nou are o pedeapsă de 1-2 ani. Toate persoanele investigate pentru acest tip de infracţiune, vor fi găsite nevinovate pentru că intervin termenul de prescripţie", a spus Kovesi.

Un număr de 12 cauze penale care se află pe rolul instanţelor de judecată şi care se prescriu în cursul acestui an. 64 de dosare la urmărire penală au riscul de prescriere.

"În calitate de procuror, din 2009 până-n prezent, de fiecare dată am semnalat problemele care vor interveni. Le-am semnalat atât în scris cât şi în poziţii exprimate public", a spus Kovesi.

Despre reducerea pedepselor

De ce ar fi în interesul statului ca pedepsele să fie mai mici?

"Iniţiatorii legii trebuie să explice. În anumite cazuri pentru infracţiuni cu pericol social redus, s-ar fi justificat acest lucru. Dar când discutăm de infracţiunea de înşelăciune, reducerea pedepsei este nejustificată. Există prejudicii de milioane de euro, persoanele ar putea scăpa nepedepsite. Trebuie să ne gândim la partea civilă - statul român sau o societate privată care a suferit prejudiciu şi nu va mai putea să şi-l recupereze pentru că va interveni prescripţia", a explicat Kovesi.

Despre reacţia europeană

Există patru benchmark-uri pe care se face evaluarea pe Raportul de Ţară. Unul dintre principii este cel al adoptării unor noi coduri.

"Comisia Europeană şi nici experţii europeni nu au introdus o dată fixă la care aceste coduri trebuie să intre în vigoare. Ultimul raport de ţară a menţionat îngrijorarea faţă de noul cod de procedură penală. Un semnal de alarmă în sensul modificării acestor dispoziţii a fost tras şi de UE", a menţionat Kovesi la Digi24.
 

Despre interceptarea comunicaţiilor

"Nu este doar problema procurorilor. Este dreptul cetăţeanului să ştie când poate fi limitată o libertate fundamentală privind viaţa privată. Cetăţenii trebuie să ştie în ce condiţii li se pot restrânge drepturile", a spus Kovesi.

Ea a explicat că au fost voci din sistem şi din afară că noul Cod Penal poate fi interpretat în mai multe feluri. "În acest domeniu nu putem să ne jucăm cu legi neclare, mai ales când vorbim de libertăţi fundamentale".

"În momentul când am avut o variantă finală, în septembrie 2013, ca procurorii, când am început pregătirea implementării codurilor am sesizat aceste aspecte. Niciodată nu a fost fixată o dată clară de intrare în vigoare a Codurilor. În al doilea rând, după ce am făcut propuneri scrise, împreună cu DIICOT şi Curtea de Casaţie de Justiţie, răspunsul a fost «aceste legi vor fi modificate»", a spus Laura Codruţa Kovesi. 

Cum se vor aplica noile reglementări

"Noi am semnalat care sunt problemele. Noi ca practicieni am oferit o soluţie juridică în acest sens", a mai spus şeful DNA.

"Dacă avem o persoană suspect, cu infracţiune de corupţie şi începem urmărirea penală. Trebuie să o chemăm şi să-i aducem la cunoştinţă. După acest demers, mergem la judecător şi să cerem aprobare pentru interceptarea telefoanelor. În momentul când un învinuit ştie că este urmărit de DNA, un astfel de tehnică de investigare este lipsită de eficienţă. Noi am dorit ca această condiţie din Codul de Procedură, fiind garanţii că se vor respecta drepturile omului", a spus Kovesi.

Un cod cu peste 1.000 de amendamente

"În mod oficial nu am primit niciun răspuns la solicitarea noastră de acum patru luni de zile, când am cerut modificarea unor dispoziţii care ne vor îngreuna activitatea", a declarat Kovesi.

"Începând cu anul 2009 şi terminând cu august 2013, proiectele au suferit modificări în Plen. Au fost peste 1.000 de amendamente. Noi vorbim de o formă finală a Codului de Procedură Penală începând cu august 2013. Această lege de punere în aplicare a CPP a adus modificări unor dispoziţii importante. Una dintre ele vizează articolul 305 care pune în discuţie începerea urmăririi de persoană, care are legătură cu articolul 140 CP care reglementează instituţia punerii sub urmărire", a spus Kovesi.

"Nu este relevant să dezbatem cine a introdus un amendament sau nu", a comentat procurorul-şef.

"O mare parte din magistraţii care vor avea obligaţia de a interpreta unitar dispoziţiile, au identificat o serie de probleme. Acesta este elementul important", a explicat Laura Codruţa Kovesi.
 

---

Codul penal şi Codul de procedură penală intră în vigoare la 1 februarie, a anunţat premierul Ponta, care i-a cerut ministrului Justiţiei să spună „pe parcurs” dacă este nevoie de vreo intervenţie a Executivului, fără să anunţe dacă Guvernul ar modifica, în şedinţa de miercuri, o parte din prevederile din acest document.

Cu două zile înainte ca noul Cod de procedură penală să devină aplicabil, preşedintele Traian Băsescu l-a somat pe şeful Guvernului să repare legea printr-o ordonanţă de urgenţă. Cererea  a fost, însă, respinsă imediat de premier.

La Adevărul Live, Laura Codruţa Kovesi a declarat că "dacă ne referim la modificarea de scoaterea a parlamentarilor din calitatea de funcţionari nu vom mai putea ancheta deputaţi”, a răspuns şefa DNA.

Referitor la faptul că sunt persoane care susţin că acest lucru nu este adevărat, Kovesi a precizat că „din punct de vedere tehnic, din momentul în care în lege este numit expres că o categorie nu poate fi cercetată, nu poate fi cercetată”.
Procurorul a spus că dacă un parlamentar dacă primeşte 500.000 de euro ca să îşi exercite influenţa în parlament el nu ma poate fi cercetat pentru acele fapte, în schimb un profesor ar putea fi anchetat".

Ponta - Codul intră în vigoare de la 1 februarie

"Sâmbătă ( 1 februarie-n.r.), intră în vigoare noul Cod penal, adoptat acum patru ani, şi Codul de procedură penală. Sper să nu fim în situaţia penibilă în care cei care l-au adoptat, fostul prim-ministru Boc şi fostul ministru al Justiţiei, domnul Predoiu, să zică că e rău sau că sunt rele codurile, că ei le-au adoptat. Acum, dacă au descoperit azi că nu sunt bune, e cam târziu. Eu, sincer, cred că sistemul de justiţie este pregătit, că sunt coduri moderne şi orice fel de probleme în aplicare la început...Aşa a fost şi la Procedura Civilă şi a mers. Şi atunci s-a spus că trebuie să le amânăm, că se prăbuşeşte ţara, nu s-a prăbuşit, dimpotrivă. Cred că au avut un efect pozitiv", a spus Ponta.

Traian Băsescu despre Codul Penal

„Declaraţia de presă va fi legată de intrarea în vigoare a noilor Coduri. O să mă refer la Codul de procedură penală, care a fost promulgat ca Legea 135 din 2010. Referirea este directă la articolul 140, care vizează utilizarea mijloacelor tehnice înainte de punerea sub urmărire penală a unei persoane. Îmi asum promulgarea Codului, pentru că asta este responsabilitatea preşedintelui. În acelaşi timp, îmi asum şi eroarea de a nu fi înţeles sensul articolului 140.

Asta nu înseamnă că el nu trebuie corectat. Juriştii de la Preşedinţie sunt constituţionalişti, nu penalişti. Problema înţelegerii articolului 140 ţine de judecători şi procurori de penal.  Repet, asta nu înseamnă că nu trebuie corectată o eroare. Aşa cum pe 15 octombrie, noaptea, s-a elaborat o OUG pe care domnul Ponta a aprobat-o pe 16 octombrie în şedinţa de Guvern pentru a rezolva problemele de interese din autoritatea fiscală, din ASF, la fel poate rezolva şi problema Codului de procedură penală“, a declarat Băsescu.

„Am participat la şedinţa CSM din data de 6 ianuarie, când s-a convenit ca observaţiile Înaltei Curţi, venite din partea doamnei Hăineală legate exact de articolul 140 sau observaţiile altor judecători din sistem să fie introduse într-o OUG care să fie adoptată de Guvern înainte de intrarea în vigoare a Codurilor. Acest lucru nu s-a întâmplat. Vreau să atenţionez asupra câtorva elemente. Statul rămâne fără mijloace de a identifica şi preveni acte de genul următor: abuz în serviciu, trafic de influenţă, de persoane, fraude fiscale, criminalitate transfrontalieră, tranzit de droguri“, a mai spus preşedintele Băsescu.