Islamul românesc, scut antiterorism

 Musulmanii aflaţi pe teritoriul ţării noastre se opun oricărei forme de fanatism religios.

Fiul lui Gaddafi l-a vizitat la spital pe băieţelul care a supravieţuit accidentului aviatic de la Tripoli

Barbara Rosenkranz: „Vreau să fiu portavocea celor ignoraţi de politicieni“

Statele Unite pregătesc noi sancţiuni contra Iranului

Ne plac mâncărurile lor şi acordurile muzicii pe care o cântă. Nu prea înţelegem de ce îşi acoperă femeile cu veşminte din cap până-n picioare şi de ce par atât de stricţi atunci când vine vorba despre religie. Îi considerăm pe toţi arabi, deşi nu sunt. Cam la atât se rezumă cunoştinţele despre musulmani ale multora dintre noi. Din păcate, în ultimii ani, fanaticii religioşi au mai adăugat un element (ne)cunoştinţei europenilor şi americanilor despre Islam - terorismul.

Dar câtă lume ştie, oare, că pe teritoriul României trăieşte o comunitate importantă de musulmani care nu a intrat niciodată în conflict cu majoritarii creştini? Câţi dintre occidentali sunt la curent cu faptul că modelul de convieţuire interreligioasă din Dobrogea ar putea fi exportat cu succes în state care astăzi se confruntă cu acte grave de intoleranţă?

Sigur, cauzele pentru care conflictele religioase dau bătaie de cap autorităţilor din ţări puternice ale Uniunii Europene, precum Franţa, nu trebuie minimalizate.

Acestea au rădăcini adânci în istoria recentă - migraţie necontrolată, inechităţi sociale, politici de integrare şubrede etc.

Până în momentul de faţă, România a fost ferită de astfel de probleme, însă nu este de neglijat tendinţa de creştere rapidă a comunităţii musulmane de la noi, manifestată în ultimele două decenii. Spre exemplu, la recensământul din 1992, a reieşit că pe teritoriul ţării noastre trăiesc 57.000 de musulmani, cetăţeni români (aproximativ 0,3% din populaţie), pentru ca zece ani mai târziu numărul acestora să ajungă la 67.000. Comunitatea oamenilor de afaceri care sunt de religie islamică, dar care nu au cetăţenie română, a crescut şi ea semnificativ în ultimii ani.

O tradiţie de secole

Dobrogea a fost provinicie otomană vreme de aproape cinci sute de ani, de la moartea lui Mircea cel Bătrân (1418) şi până la victoria românilor în Războiul de Independenţă (1878). Aşa se explică numărul mare de musulmani care trăiesc în judeţul Constanţa - 85% din cei de pe teritoriul României.

Etnicii tătari şi turci conduc detaşat în evidenţele privind cetăţenii de religie islamică, fiind urmaţi de albanezi, ţigani şi emigranţi din Orientul Mijlociu. Musulmanii de la noi se pot închina în peste 80 de lăcaşuri de cult (moschei), interesele lor fiind reprezentate de către Muftiatul Cultului Musulman din România.

Convieţuire paşnică

Două monumente de mare valoare istorică şi arhitectonică arată modul în care musulmanii din România au înţeles să trăiască aici, alături de creştini şi de evrei. Este vorba despre Marea Moschee din Constanţa şi de cea din Mangalia - Esmahan Sultan.

Lăcaşul de cult din Constanţa a fost construit din porunca Regelui Carol I, în perioada 1910-1912, fiind inaugurat în prezenţa acestuia. Chiar şi astăzi, credincioşii numesc moscheea „Kral camisi" sau „Geamia Regelui".

Construcţia este realizată din beton armat, în stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale româneşti. Este prima clădire din beton armat construită în România, având şi o frumoasă pictură murală interioară. Moscheea adăposteşte un faimos covor oriental, donat de statul turc, care provine din insula Ada Kaleh şi care are o vechime de peste 200 de ani.

Moscheea din Mangalia a fost construită în anul 1575 de fiica sultanului Selim al II-lea (1566-1574) şi este înconjurată de un cimitir vechi de 300 de ani. La ridicarea acesteia au fost folosite pietre din zidul cetăţii Callatis.

După evenimentele din decembrie 1989, autorităţile locale s-au îngrijit de restaurarea şi conservarea moscheii. De altfel, credincioşii musulmani de acolo spun că dintotdeauna s-au ajutat cu românii creştini, aceştia din urmă sprijinindu-i chiar şi la ridicarea lăcaşurilor de cult.

Idei preconcepute despre Islam

-„Toţi musulmanii sunt arabi" - arabii reprezintă doar 15% din populaţia islamică a lumii.
-„Musulmanii îl resping pe Iisus" - potrivit credinţei islamice, Iisus Hristos este unul dintre cei mai mari mesageri ai lui Dumnezeu.
-„Jihadul înseamnă să lupţi pentru Dumnezeu" - adevăratul înţeles al cuvântului arab „jihad" este „strădanie". Sunt multe forme de jihad, dar cel mai important este „Jihad al-nafs" (lupta cu sinele).
-„Femeile nu au drepturi" - Profetul a spus că „femeile sunt jumătatea identică a bărbaţilor". O femeie musulmană are dreptul să refuze sau să accepte orice peţitor şi poate cere divorţul.
-„Musulmanii sunt terorişti" - există multe versete în Coran care dezaprobă ideea de terorism. Un verset spune: „Când cineva vrea pace, şi tu să vrei tot pace", adică să nu ataci oameni fără motiv şi nici să omori oameni nevinovaţi.

Osman Aziz, imam din Bucureşti: „Fundamentaliştii câştigă prin bani"

După 11 septembrie 2001, musulmanii care vin în România sunt mai porniţi împotriva creştinilor?

Eu nu am văzut aşa ceva! Pentru că Profetul Muhammed a spus foarte clar, şi asta ştie fiecare musulman: „Adam a fost creat din pământ, iar noi suntem copiii lui". Tot Profetul a spus că fiecare copil este creat cu credinţa cea bună. Părinţii, însă, le dau religia - musulman, creştin, mozaic, budhist. Eu, spre exemplu, am crescut printre români.

În Techirghiol o am vecină pe tanti Maria, care mi-a spus că, de când am plecat de acolo, „nen'tu Nicu" nu i-a mai cumpărat nicio oală. „De ce tanti Maria?", am întrebat-o. „Păi când stăteai aici şi tăiai curbanul (n.r. berbecul, sacrificat ca ofrandă religioasă) îmi dădeai câte o bucată de carne. Atunci îl obligam pe nen'tu Nicu să cumpere o oală nouă, pentru că noi fierbeam în oala noastră carne de porc şi îi ziceam că e păcat să-i necinstim religia omului care ne-a dat carnea". Deci respectul ăsta a fost! Noi i-am respectat pe ei, ei ne-au respectat pe noi.

Diferenţele de tradiţie dintre musulmani pot crea mari probleme în cadrul comunităţilor?

Ştiţi cum stau lucrurile? Banul nemuncit merge peste tot. Fundamentaliştii câştigă prin forţa financiară. Asta este sursa răului! Banii ăştia vin de undeva... Se aude că au construit deja vile la munte, la mare.

Iusuf Muurat, Muftiul Cultului Musulman din România: „N-avem nicio problemă cu occidentalii"

Există o compatibilitate între valorile Islamului şi cele occidentale?

Valorile Islamului sunt universale, deci ele se pot adapta oricărei cerinţe şi în orice perioadă. De aceea vorbim de universalitatea religiei islamice. Problema se pune în privinţa celor care practică religia şi a liderilor care reprezintă comunitatea. Ce valori încearcă ei să promoveze în cadrul societăţilor din Occident. Occidentul a suferit foarte mult din acest punct de vedere, al adaptării valorilor Islamului cu cele Occidentale. O persoană care vine dintr-o ţară islamică se adaptează modelului de viaţă care există în ţara de adopţie.

Vedeţi, şi la noi e o încercare acum de a împiedica o astfel de problemă. Occidentul, la ora actuală, are probleme foarte mari. Eu am fost la o dezbatere pe această temă, care a fost organizată sub egida Comisiei Europene. Ei, nevând în cadrul comunităţilor musulmane din ţările respective muftii, nu ştiau nici ce este un muftiu. Pentru ei eram un simplu imam. Imamul este altceva şi muftiul este altceva. Imamul este echivalentul unui preot şi muftiul este echivalentul unui lider spiritual, al unui arhiepiscop, mitropolit, patriarh. Deci e un lider.

Deocamdată este o problemă de percepţie a valorilor Islamului...

Exact, e o problemă de percepţie. Ei s-au învăţat cu valorile care se practică, pe care le practică musulmanii. Aici mai e şi o altă problemă. Ei nu au musulmani autohtoni, cum avem noi... Nu vreau să mă înţeleagă greşit fraţii mei care au venit din alte state, dar în Occident nu există această comunitate stabilă.

Cum îi privesc musulmanii pe occidentali?

Acest lucru se schimbă de la o regiune la alta. Dacă mă întrebaţi de comunitatea musulmanilor din România, şi mai ales de musulmanii autohtoni, ei nu au nicio problemă cu occidentalii. Nu ies din linia întregii naţiuni şi nu au nicio problemă nici cu americanii. Dar acest lucru,
v-am spus, este interpretabil de la un stat la altul, de la o zonă la alta. Un mod de viaţă al Islamului se practică într-o zonă, altul în altă zonă.

Cum răspundeţi extremismului religios?

Există chiar un verset în Coran care spune: „Cel care a ucis un suflet înseamnă că a ucis o comunitate, o societate întreagă". Musulmanii, din nefericire, unii dintre ei, pentru a-şi atinge scopurile politice sau personale, nu mai ţin cont nici de versete. Încalcă Coranul. Tu ucizi oameni şi Coranul spune: „Cel care ucide un suflet, ucide o societate". Cum mai poţi fi tu considerat martir? Aici este problema. Aşa că anumite lucruri trebuie limitate. Bineînţeles, când se face această limitare, e valabil şi pentru România, trebuie să ne gândim la cetăţenii noştri.

Carte de vizită

-Iusuf Muurat s-a născut la 18 august 1977, la Medgidia, judeţul Constanţa.
-A studiat la Liceul Teologic din Edirne (Turcia), între 1991 şi 1994.
-A absolvit Facultatea de Teologie Islamică „19 Mayis" din Samsun (Turcia), în anul 2000.
-Este doctorand la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Ovidius" din Constanţa.
-A fost ales Muftiu la 15 septembrie 2005, pentru un mandat de cinci ani.