Fostul deputat Marko Attila are mandat de arestare în lipsă. Poliţia îl caută pentru a-l aresta

Fostul deputat s-ar afla în acest moment în Ungaria

Magistraţii Curţii Supreme au admis, miercuri, propunerea procurorilor anticorupţie şi au decis arestare preventivă în lipsă a fostului deputat Marko Attila. Acesta este suspectat de trei fapte de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave. Decizia nu este definitivă.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au cerut, marţi,  arestarea preventivă în lipsă, pentru 30 de zile, a lui Marko Attila-Gabor, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului - Departamentul pentru relaţii interetnice, la data comiterii faptelor de corupţie de care este acuzat.

Pe 9 aprilie 2015, Marko Attila a fost trimis în judecată alături de alte şapte persoane, printre care şi Horia Georgescu. Cu toţii făceau parte la data comiterii faptelor de care sunt acuzaţi, din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), precum şi alte patru persoane care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi. 

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori cei 12 suspecţi ar fi produs un prejudiciu bugetului statului român în cuantum de 84.588.304 de euro (304.837.796 lei).

„Din ansamblul activităţilor investigative, desfăşurate până la momentul emiterii rechizitoriului, a rezultat că inculpatul Marko Atilla-Gabor s-a sustras activităţilor de urmărire penală, părăsind teritoriul României, nefiind audiat”, potrivit unui comunicat emis de DNA.

Pe 26 martie 2015, DNA a cerut Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a parlamentarului Marko Attila-Gabor. La câteva zile acesta a anunţat că şi-a depus demisia din funcţia de deputat începând cu data de 1 aprilie 2015, demisie de care preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act pe 16 aprilie, astfel că solicitarea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a rămas fără obiect.

„Menţionăm că actele de procedură efectuate în cauză s-au desfăşurat în prezenţa apărătorilor aleşi ai inculpatului Marko Attila Gabor, participarea la această activitate permiţându-le exercitarea efectivă a dreptului la apărare. Totodată, la data de 08.04.2015, în urma cererii formulate de către apărătorul ales al inculpatului  Marko Attila Gabor, i-a fost predat unuia dintre apărătorii aleşi ai inculpatului un suport optic conţinând, în format electronic, toate actele de urmărire penală efectuate până la data respectivă, în dosarul penal”, se arată în documentul citat.

Cererea de arestare preventivă în lipsă a fost trimisă Curţii Supreme ca urmare a faptului că, în prezent, rechizitoriul şi dosarul de urmărire penală se află la această instanţă.

Marko Attila, Horia Georgescu şi Theodor Nicolescu, trimişi în judecată

Pe 9 aprilie, fostul şef al ANI Horia Georgescu, alături de deputatul Theodor Nicolescu şi fostul deputat Marko Attila Gabor, au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu şi luare de mită după ce ar fi aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Concret, Horia Gerogescu şi Marko Attila, fugit în Ungaria, urmează să răspundă în faţa judecătorior pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu, în timp ce Theodor Nicolescu va fi judecat pentru luare de mită, şi abuz în serviciu.

Alături de cei trei, procurorii DNA i-au mai deferit justiţiei şi pe Ingrid Zaarour, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Restituire a Propietăţilor (ANRP), Mihnea Remus Iuoraş, Ingrid Luciana Popa Mocanu şi Remus Virgil Baciua, foşti vicepreşedinţi ai ANRP, toţi urmând a fi judecaţi pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu.

De asemenea, în faţa magistraţilor vor ajunge şi Constantin Cătălin Canangiu, fost reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, Dorin Costel Drulă şi Neculai Nistor, evaluatori autorizaţi, membrii ai Asociaţiei Naţionale al Evaluatorilor Autorizaţi (ANEVAR), pentru complicitate la abuz în serviciu, dar şi Alexandru Florin Hani, tot evaluator autorizat, pentru laure de mită şi complicitate la abuz în serviciu.

Acuzaţiile aduse de procurori

Procurorii anticorupţie susţin că, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (în 2008), ar fi emis în trei dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare contrare Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi  contrare prevederilor. 

Concret, „la data de 04 decembrie 2008, membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Neculai Nistor, în dosarul înregistrat sub. nr. 8745/CC/2006, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 55.390 metri pătraţi de 84.546.000 lei (1526 lei/ metru pătrat), prin supraevaluarea acestuia cu suma de 13.127.430 euro, echivalentul a 48.399.522 lei, prejudiciind cu această sumă bugetul de sta şi facilitând obţinerea unor avantaje patrimoniale de către două persoane”, se arată în rechizitoriul trimis instanţei.

De asemenea, DNA precizează că, în data de 10 noiembrie 2008, aceeaşi membri, cu excepţia lui Constantin Canangiu, ar fi aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dorin Drulă, în dosarul de despăgubire înregistrat sub nr. 26600/CC/2006, prin care a fost stabilită o valoare a terenului de 1.535 metri pătraţi şi construcţie demolată de 2.137.636 euro, respectiv 7.851.965 lei, prin supraevaluarea acestora cu suma de 1.730.554 euro, echivalentul a 6.510.865 lei prejudiciind cu această sumă bugetul de stat şi facilitând obţinerea unor avantaje patrimoniale necuvenite de către o persoană.

Mai mult, la data de 02.09.2008, membrii Comisiei ar fi aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Alexandru Hanu în dosarul de despăgubire nr. 13653/FFCC/2008, prin care a fost stabilită o valoare a terenului de 20,5 hectare, situat pe raza fostei comune Dudeşti – Cioplea, actualmente sector 3 Bucureşti, de 104.640.072 euro (375.050.942 lei) prin supraevaluarea acestuia cu suma de aproximativ 60 milioane euro, prejudiciind cu această sumă bugetul de stat şi facilitând obţinerea unor avantaje patrimoniale necuvenite de către trei persoane.

Theodor Nicolescu cerea 5% comision

Tot în documentul trimis instanţei, procurorii anticorupţie notează că, în perioada 2007-2008, deputatul Theodor Nicolescu, care la acea dată ocupa funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi cerut de la trei persoane cinci la sută din totalul acţiunilor pe care aceştia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la ANRP. Astfel, în schimbul banilor, Nicolescu urma să asigure soluţionarea favorabilă şi cu celeritate a dosarelor de despăgubire.

„Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2009-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani şi contravaloarea acţiunilor. Banii au fost remişi în general, în tranşe de până la 250.000 de lei, în lei şi euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul.

În cursul anului 2008, Hanu Alexandru Florin, a primit de la o persoană, suma de 10.000 euro, pentru a face o evaluare imobiliară favorabilă asupra imobilului care făcea obiectul despăgubirii în dosarul nr. 13653/FFCC/2008”, mai arată sursa citată.

În acest fel, procurori susţin că membrii comisiei ar fi prejudiciat statul cu 84.588.304 euro (304.837.796 lei). 

Deputatul Marko Attila a fugit din ţară

Urmărit penal şi în dosarul „Bica 1” în care fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Alina Bica, Marko Attila a plecat la Budapesta pe 4 decembrie 2014, adică exact în ziua în care fusese citat la DNA pentru a fi audiat în dosarul despăgubirilor ilegale de la ANRP, în care este vizată şi fosta şefă a DIICOT Alina Bica. 

Cu o zi înainte, pe 3 decembrie, Camera Deputaţilor încuviinţase arestarea sa preventivă. Motivul invocat de deputat pentru a nu veni în faţa procurorilor a fost o pretinsă participare la o manifestare a maghiarilor de pretutindeni.

Ulterior, procurorii anticorupţie au trimis o a doua cerere de reţinere şi arestare preventivă pe numele deputatului. Solicitarea a rămas fără obiect după ce parlamentarul şi-a trimis, miercuri, prin fax, demisia. Până săptămâna viitoare, la Parlament va trebui să sosească şi demisia în original, iar joi urmează să se discute.