Filmul unei noi tragedii care a pus pe jar România. Singura lecție învățată de la Colectiv, transferul arșilor în străinătate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La opt ani de la incendiul din clubul Colectiv, o nouă tragedie aduce la lumina faptul că România, țara cu cel mai mare număr de accidente soldate cu pacienți arși din Europa, nu are nici măcar un centru specializat de tratament pentru mari arși, deși au fost la Putere toate partidele.

Zeci de persoane au fost rănite în urma exploziei Inquam Photos / Octav Ganea
Zeci de persoane au fost rănite în urma exploziei Inquam Photos / Octav Ganea

Două explozii au avut loc, sâmbătă seară, la o stație GPL din Crevedia, judeţul Dâmboviţa, 58 de persoane, majoritatea pompieri, fiind afectate. Până la închiderea ediției au fost înregistrate două decese, însă și alți răniți sunt în stare gravă.

Centrele pentru mari arși ar fi soluția pentru șanse mai mari de supraviețuire a pacienților cu arsuri pe suprafețe mari de corp, mai ales că pacienții cu arsuri pe o suprafață de peste 80% din corp nu sunt transportabili.

La opt ani după incendiul din clubul Colectiv, din octombrie 2015, în care 65 de tineri au murit și alți 186 au fost răniți, România nu are nici măcar un centru de acest fel. Inițial, aceste unități ar fi trebuit să fie gata în București, Timișoara și Târgu-Mureș, până în mai anul trecut, însă autoritățile au prelungit acest termen până la finalul anului 2025.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că, în prezent, în România sunt disponibile 30 de paturi pentru mari arși, însă în momentul producerii exploziilor de la Crevedia erau disponibile doar 6 (5 la București, unul la Timișoara).

În octombrie 2022, la comemorarea a șapte ani de la tragedia de la Colectiv, oficialul spunea că la nivel național ar mai fi încă 300 de paturi pentru pacienți cu arsuri cel mult de nivel mediu și promitea că până la finalul lui 2024 vom avea circa 60 de paturi în total la nivel național pentru mari arși.

Pe 26 mai 2023, ministrul Rafila anunța că a fost semnat cu constructorul contractul de construire a unei noi clădiri în incinta Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu“ din Timișoara în care să funcționeze un Centru de mari arși. Astfel, unitatea ar fi compusă din 6 paturi pentru mari arși, 6 paturi pentru arși intermediari și post-critici și 5 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă; secția ATI cu 27 de paturi; blocul operator cu 25 de săli de operație; spații conexe (Sterilizare, Farmacie, spații administrative și logistice, spații tehnice etc.) și un heliport. De asemenea, va funcționa și UPU-SMURD cu 58 de posturi.

Valoarea investiției este de 66 de milioane de euro, bani de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), iar durata de execuție este de doi ani și două luni, potrivit datelor Ministerului Sănătății. Lucrările au început în iunie.

În august a fost semnat contractul Centrului de mari arși din București, în cadrul Spitalului pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, lucrările urmând să înceapă în septembrie. Valoarea proiectului derulat cu Banca Mondială este de 56 de milioane de euro, iar durata de execuție este de 2 ani și 2 luni.

Imediat după preluarea mandatului am reînceput negocierile cu Banca Mondială, astfel încât aceste 3 centre să se facă. Și ele au început să se facă: la Timișoara a început construcția, în prima decadă a lui septembrie va începe construcția la «Grigore Alexandrescu», iar până la sfârșitul lunii, va începe construcția și la Târgu-Mureș. Avem cam 2 ani de zile perioadă de execuție. Așa că, peste 2 ani, România va avea încă 20 de paturi care să completeze cele 30 de paturi existente acum”, a declara Rafila.

În 2020, România se afla pe primul loc în clasamentul european la numărul de persoane arse într-un an, estimarea fiind între 600 și 800 de pacienți anual, potrivit statisticilor europene prezentate la acel moment chiar de Ministerul Sănătății.

Ce a învățat România după Colectiv

În urma incendiului de la Colectiv, 186 de persoane au fost rănite, iar 146 au fost internate în spitalele din București. 37 dintre pacienții duşi la unităţile medicale au murit, deşi ministrul Sănătății de atunci, Nicolae Bănicioiu, dădea asigurări, contrar realității, că România poate gestiona situația. Ulterior, zeci de răniți au fost transferați în străinătate, mulți cu infecții nosocomiale căpătate în spitalele din țară. Autoritățile anunțau atunci că au 24 de paturi pentru mari arși (adulți), însă mai puțin de jumătate erau funcționale.

Tragedia a dus la demisia Cabinetului Ponta, ca urmare a presiunii publice, venind ulterior la guvernare toate marile partide, inclusiv cele care au obținut electorat pe fondul furiei declanșate de incendiu. Schimbările au fost însă minore.

După Colectiv, autoritățile au învăţat că victimele au nevoie de îngrijire imediată, așa că, în urma exploziilor de la stația GPL din Crevedia, au activat rapid Mecanismul de protecție civilă al UE, instrument prin care țările blocului comunitar își pot coordona acțiunile în caz de dezastre. Astfel, mai mulți pacienți cu arsuri grave au fost transportați în spitale din Belgia, Italia, Austria, Germania și Norvegia. Guvernul a anunțat că va asigura transportul și cazarea aparținătorilor celor care vor fi tratați în afara țării, aceștia având la dispoziție și consiliere psihologică.

Medicii care au asigurat îngrijirea răniţilor în acest caz au menţionat că potenţiala infectare cu nosocomiale este monitorizată atent, de la Colectiv fiind dezvoltate multiple protocoale în acest sens.

Întrebat ce s-a schimbat față de momentul Colectiv, Alexandru Rafila, titularul de la Sănătate, a afirmat:

„Aș vrea să remarc totuși că viteza de reacție – și nu mă refer la viteza de reacție de transfer, pentru că și asta contează – modul de reacție, felul în care acești pacienți au fost preluați, îngrijiți, monitorizați, a fost cu totul și cu totul alta. Sigur, și numărul de victime nu știu dacă a fost la fel de mare – la Colectiv au fost mai multe victime – și faptul că în acești ani s-a făcut foarte mult și în privința pregătirii personalului, astfel încât procedurile din România să fie similare cu cele din vestul Europei”.

Ministrul a menționat că perioada în care nu s-a concretizat niciun proiect legat de centrele pentru arși este „nefiresc de lungă”.

„Nu îmi dau seama de ce persoane foarte vocale în spațiul public în urma accidentului de la Colectiv au trecut pe aici pe la minister și au blocat construcția centrelor marilor arși”, a spus Rafila, cu referire la reprezentanţii USR.

Neregulile care au dus la explozii

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență informase încă din iulie 2020 mai multe instituții ale statului român în legătură cu neregulile constatate la Stația GPL din Crevedia, autorizaţia de securitate la incendiu, emisă în 2011, fiind suspendată.

Mai exact, în urma unui control inopinat, s-a constatat că firma folosea pompe neomologate și că nu erau respectate distanțele legale față de locuințe și față de liniile de electricitate.

„Cu același prilej, se constată ca neregulă utilizarea unei pompe neomologate de transvazare GPL dintr-o cisternă în alta și existența pe amplasament a unei stații de incintă pentru alimentarea cu motorină a autovehiculelor proprii care prezenta scurgeri de carburant, deficiență care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei”, arată IGSU.

Un nou control, efectuat după trei luni, a arătat că obiectivul continua să funcţioneze, firma fiind amendată cu 30.000 de lei.

„De asemenea, se constată pe amplasament un rezervor tip cisternă neomologat în care se transvaza GPL, fiind aplicată o altă amendă în cuantum de 10.000 lei”, arată IGSU.

La câteva zile, firma anunţa autorităţile că a închis punctul de lucru din localitatea Crevedia.

Oficial, rămăsese doar o parcare pentru autocisterne, însă tragedia a scos la iveală că aveau loc activităţi neautorizate, fapte confirmate chiar de verificările ISCIR (Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat).

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat efectuarea de controale la toate staţiile GPL din ţară, menţionând că unde se descoperă deficienţe, instalaţiile se vor închide pe loc. Şi corpul de control al ministrului Economiei va face propriile verificări legate de controalele efectuate de către ISCIR la nivel național cu privire la autorizarea instalațiilor GPL.

„Am dispus corpului de control de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului să verifice la Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat – ISCIR dacă au existat instalații autorizate de distribuție GPL la locul exploziei din Crevedia sau dacă au fost înregistrate sesizări ori informări cu privire la activități neautorizate”, a scris Ștefan Radu Oprea pe Facebook.

Cine administra staţia GPL

Societatea care administra depozitul se numeşte Flagas SRL, potrivit datelor publice, iar acţionarii sunt Ionuț Daniel Doldurea (51%) si Cosmin Ionuț Stinga (49%), înregistrând, în 2022, o cifră de afaceri de 595 de milioane de lei şi un profit de 32 de milioane de lei.

Ionuț Daniel Doldurea, care este şi administrator al firmei, este fiul primarului PSD din Caracal, Ion Doldurea.

Edilul, care s-a autosuspendat din partid în urma scandalului, are o avere de invidiat, cu numeroase apartamente, terenuri și obiecte de valoare în jur de 80.000 de lei, precum și economii pe măsură.

Șase terenuri intravilane în Caracal și unul agricol au Doldurea și soția sa. Două case de locuit mai deține edilul și nu mai puțin de 11 apartamente.

În plus, în declaraţia de avere mai figurează două spații comerciale, iar obiectele de artă din posesia acestuia sunt estimate la 80.000 de lei. Primarul a înstrăinat în martie 2023 un spațiu comercial pentru care a primit 120.000 de euro. Și la capitolul economii, primarul stă bine. Cel mai mare depozit este cel de 620.000 de euro, urmat de unul de 10.029 de lire sterline și altul de 10.000 de dolari.

Ion Doldurea are „acţiuni sau părţi sociale în societăţi comerciale” la SC ROMBULGAZ SA CARACAL, activitate suspendată din decembrie 2015, potrivit mențiunii acestuia, valoarea acestora ridicându-se la 499.640 de lei

Anul trecut a primit ca indemnizație de primar 118.632 de lei, în timp ce din chirii a primit 273.000 de lei. Nu în ultimul rând, venitul din pensii se ridica la 64.000 de lei în 2022.

Doldurea, sprijinit de Stănescu și de șeful CJ Olt

Ion Doldurea a ajuns primar al municipiului Caracal după ce a avut sprijinul lui Paul Stănescu, acum secretar general al PSD, influent și în 2020, dar și al șefului de CJ, Marius Oprescu. De altfel, Doldurea a fost pus interimar al organizației PSD Caracal după demiterea lui Paul Ciocan, un alt lider influent al PSD din județul Olt. Îndepărtarea lui Ciocan avea loc după ce acesta și Darius Vâlcov ar fi încercat înlăturarea lui Stănescu de la organizația județeană.

Într-un interviu pentru România TV, întrebat dacă știe că au murit oameni, primarul din Caracal a răspuns: „Ştiu. Este vorba despre o persoană. Ceilalți, pompierii, este problema lor”, a precizat edilul, potrivit Antena 3.

Marcel Ciolacu, preşedintele PSD şi premierul României, a precizat că nu a discutat cu edilul despre acest subiect, lăsând de înţeles că acesta nu e responsabil pentru faptele fiului său.

După tragedie, au fost deschise două anchete penale. Astfel, Parchetul General face investigaţii pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, pe parcursul zilei de duminică fiind efectuată cercetarea la faţa locului şi audierea unor persoane. O altă anchetă este realizată de procurorii militari şi priveşte intervenţia pompierilor anterior celei de-a doua explozii.

Filmul tragediei de la Crevedia

Sâmbătă seară, puţin după ora 19.00, autorităţile au fost alertate de zeci de telefoane la 112 prin care era anunţată o explozie, urmată de un incendiu, la o staţie GPL din Crevedia. Bilanţul deflagraţiei: un mort şi şapte răniţi.

„Iniţial era vorba de șase persoane care au fost afectate, persoane civile. A fost un stop cardiac la o persoană care nu era direct corelată cu incendiul propriu-zis (…) dar a fost panicată“, a spus Raed Arafat într-o declarație făcută la fața locului.

La distanţă de două ore, în timp ce pompierii şi forţele de ordine ajunse la faţa locului încercau să securizeze zona şi să protejeze civilii, a avut loc o a doua explozie. 50 de persoane au fost rănite, majoritatea pompieri.

A urmat o adevărată desfășurare de forțe la fața locului, fiind activat Planul roșu de intervenție, care presupune suplimentarea echipajelor operative, inclusiv a celor medicale. Astfel, au fost angrenate numeroase forţe de intervenţie din Dâmboviţa, Ilfov, Prahova și București. A fost activat, de asemenea, Planul alb în spitale, fiind chemați de acasă medicii pentru a trata arșii.

Pentru protecţia cetăţenilor a fost stabilit un perimetru de siguranţă pe o distanţă de aproximativ 800 de metri faţă de locul intervenţiei şi au fost evacuaţi preventiv aproximativ 3.000 de locuitori. Unii dintre ei au rămas fără case și au fost nevoiți să doarmă pe câmp.

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost constituită o celulă de criză, care a reunit şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. Pe lângă coordonarea intervenţiei, au fost operaţionalizate două linii TELVERDE, unde aparţinătorii victimelor exploziei din judeţul Dâmboviţa au putut afla informaţii despre starea celor afectaţi.

De asemenea, a fost activat Mecanismul European de Protecţie Civilă, cu scopul realizării, în regim de urgenţă, a transferului pacienţilor puternic afectaţi, pentru acordarea îngrijirilor medicale care se impun marilor arşi.

În ceea ce priveşte incendiul, acesta a fost localizat pe parcursul nopţii de sâmbătă spre duminică. Pompierii încă se află la faţa locului pentru asigurarea zonei.

Ancheta specialiştilor va începe imediat după ce pompierii vor stinge toate focarele, iar pericolele vor fi îndepărtate complet. Printre cei care vor ajuta ancheta sunt experţii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX). Prezenţa specialiştilor INSEMEX de la Petroşani a fost solicitată de Inspecţia Muncii.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dâmboviţa, Corneliu Ştefan, a anunţat că 8 case au ars şi alte 11 au fost afectate de explozii.

„Tuturor familiilor evacuate le vom pune la dispoziţie locuri de cazare în zonă. Totodată, de la prima oră, au ajuns la Crevedia alimente şi alte ajutoare pentru cei care au fost afectaţi de incendiul de aseară“, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook a preşedintelui Consiliului Județean Dâmboviţa.

Starea răniților

Până la închiderea ediției, în urma exploziilor au murit două persoane, soț (infarct) și soție (în spital, arsuri pe 95% din suprafața corpului). Alte 56 de victime sunt internate, majoritatea fiind pompieri surprinși de a doua explozie. 12 pacienţi sunt transferaţi în străinătate, unele transferuri fiind realizate, iar altele în curs.

Evenimente

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite