Exclusiv Europa ne oferă miliarde pentru apărare și dezvoltare, însă putem să-i luăm? Rețeta succesului dată de românul care vinde arme pe tot Globul
0România primește un împrumut de peste 16 miliarde de euro din partea Comisiei Europene, prin programul „SAFE”. Banii sunt destinați pentru înzestrarea Armatei Române, dar vor ajunge și în infrastructura civil-militară. Analistul militar Aurel Cazacu a condus ani de zile industria de apărare și explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum putem folosi aceste fonduri și care sunt prioritățile.
România a ratat în mare măsură un PNRR prost întocmit de la început, dar care a fost și mai mult anulat de incapacitatea guvernelor de a absorbi fonduri europene. Acum, pentru România se arată o a doua șansă. Concret, țara noastră ar putea beneficia de 16,68 miliarde de euro, bani care ar veni din partea Comisiei Europene prin intermediul noului instrument financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE).
Acești bani pot fi folosiți de România deopotrivă pentru înzestrarea Armatei, dar și pentru infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi şi căi ferate. Practic, României îi este atribuită a două cea mai mare sumă din Uniunea Europeană, după Polonia. Până la finalul lunii noiembrie vom definitiva, împreună cu Comisia Europeană, lista de proiecte concrete.
Cum putem folosi banii de la Bruxelles
O parte din bani ar putea ajunge în infrastructura mixtă civilă și militară. Sume importante ar fi destinate unor porțiuni din autostrăzile din nord-estul României: A7 și A8, Pașcani–Suceava–Siret, respectiv Pașcani–Iași–Ungheni, dar și în căi ferate sau porturi.
Analistul militar Aurel Cazacu, omul care a condus ani de zile industria militară a României și a făcut afaceri cu arme cu aproape toate statele de pe Glob, explică, pentru „Adevărul”, care ar fi rețeta de succes ca România să fie capabilă nu doar să atragă acești bani europeni, dar să-i și investească cu cap și să obțină dezvoltare economică de pe urma lor.
Vestea bună este, spune expertul, că din acești bani nu doar că se pot face achiziții de tehnică militară, dar o bună parte a sumei poate fi folosită pentru a reface și a dezvolta industria de apărare prin reînființarea sau modernizarea unor fabrici de tehnică militară.
„Este o veste excepțională pentru noi. Avem încă o dată noroc cu poziția geografică în care ne aflăm. Ca idee, consider că această alocare, datorită poziției și a importanței pe care o are România, este foarte normală. Suntem pe locul 2 după Polonia și mi se pare foarte corect că ni se dau acești bani, Europa are nevoie de noi”, spune expertul.
Și pentru că deja politicienii se înghesuie să pozeze în eroi și să se laude cu această alocare de fonduri, Aurel Cazacu atrage atenția că a sosit momentul ca politicul să facă un pas în spate, iar deciziile privind utilizarea acestor fonduri și proiectele să fie făcute de experții militari.
Politicienii să facă un pas în spate
„Părerea mea este că trebuie ca politicul să facă un pas înapoi și să lase ca decizia să fie a militarilor. Și, pe urmă, militarii trebuie, ca să dea un semnal bun, în același timp să coopereze cu industria românească de specialitate. Pentru că, vedem ce se întâmplă, lumea mocnește de conflicte, situația nu e simplă. Și trebuie văzut armata ce are nevoie. Pe lângă echipamente militare, armata are mare nevoie de muniție, de toate felurile, de la calibrele mici până la cele mari”, mai spune Cazacu.
De câștigat va avea întreaga economie a țării, consideră expertul. Iar industria militară va trebui să colaboreze excelent cu industria civilă, pentru rezultate cât mai bune. Nu în ultimul rând, adaugă Aurel Cazacu, în ecuație ar trebui incluse și firmele private.
„Pentru ca programul să fie un succes, e nevoie de o colaborare cât mai bună între industria civilă și industria de apărare. Și, pe urmă, industria de apărare să satisfacă, prin ceea ce produce, cerințele operaționale ale celor care luptă. Pentru că, vedeți, dotarea nu este secretă, secretă este doar întrebuințarea în luptă. Și, de aceea, cei care conduc România în acest moment trebuie să pună la un loc industria de stat cu industria privată. Adică, în acest moment, sunt și firme private care pot să monteze echipamente mari, dar acele echipamente mari pot fi montate de către uzinele de stat, iar industria privată, pe orizontală, să facă componente”, adaugă expertul.
Cum poate profita și industria civilă de banii pentru armată
El dă și câteva exemple în acest sens. „De exemplu, noi am luat avioane F16. Dar eu pot foarte bine în România să produc furtunașe de presiune, pot să produc cabluri, pot să produc sisteme electrice, electronice, beculețe, tot ce este nevoie. Luăm nave, luăm mașini, luăm transportoare. Deci, eu pot să produc cu industria privată și, de asemenea, Armata și cu partea de Ministerul Economiei trebuie să fie un bun arbitru care să stimuleze cooperarea firmelor de stat cu firmele private și a firmelor private între ele. Trebuie să stimuleze această cooperare, pentru că altfel ajung să se certe”, susține Cazacu.
Aurel Cazacu consideră că există suficienți oameni competenți care, dacă vor fi lăsați de politicieni, vor reuși cu acest proiect.
„Avem un director nou la Romarm, e foarte tânăr și are deja experiență și a fost implicat. El nu vine de undeva din afara sistemului, nu e un necunoscător, ci vine din sistem și știe ce are de făcut și are relații politice. Sunt directori foarte buni în fabricile din Romarm. Trebuie să lăsați să lucreze. Și trebuie avut grijă cu interferența serviciilor, foarte importantă, interferența serviciilor în zona asta de producție militară, pentru că departamentele de supervizare în zona industriei de apărare, în primul rând sunt serviciile armatei, dar și celelalte servicii au departamente. SRI-ul are și el departament pe linia asta, SIE-ul are și el și ceilalți. Justiția și cei care mai au 2 și un sfert, toți au pe linia asta”, mai spune expertul.
O parte din bani se vor întoarce în economia României și pot să contribuie la creșterea economică și reducerea deficitului, pe termen mediu și lung.
„Să luăm, să zicem, exemplul unei firme private care face furtunuri de presiune pentru transportoare blindate. Ea poate foarte bine să facă cabluri și furtunuri de presiune pentru camioane, pentru tractoare, pentru excavatoare, pentru absolut orice e necesar. Poate face și pentru Dacia sau pentru Ford, pentru orice companie. În ce privește problema echipamentelor militare, acolo este foarte multă rigoare, foarte multă tehnicitate, foarte multă tehnologie”, consideră el.
În același timp, adaugă expertul, este esențial ca România să atragă investiții din străinătate și în industria de apărare. Mai mult, din colaborarea cu marile companii din industria militară europeană și americană ar trebui să rezulte beneficii imense pentru România. În timp, aceste companii ar trebui să producă în România tehnică militară și pentru Armata Română, dar și pentru export.
Ce fabricăm și ce am putea face în plus în România
Aurel Cazacu spune și spre ce tehnică militară și muniție ar trebui direcționată o parte importantă a banilor.
„Fabricăm în prezent tansportorul blindat Piranha 5, care se face la București. Apoi, avem mașini de teren 4x4 care se vor face la Automecanica Mediaș. Ele sunt fabricate de o companie din Turcia. Vreo 100 de bucăți vor fi făcute acolo și, pe urmă, restul se vor face în România. Dar procesul de asimilare în România este foarte important pentru că, pe lângă partea tehnică a fierătaniei, am nevoie să creez omul, să creez specialistul. Pentru că lumea s-a schimbat. În ziua de astăzi piesele nu le mai fac 30 de strunguri și am 30 de toleranți. Am o singură mașină sau două cu comandă numerică și toate au aceeași toleranță. Dar acolo am nevoie de un programator, de un inginer care doar să supervizeze și, când apare o problemă, să știe să regleze. Deci avem nevoie de angajați care să fie bine pregătiți, specializați”, mai spune el.
România va trebui să producă obligatoriu, în viziunea expertului, nave pentru Marina Militară.
„Trebuie neapărat ca partea de corvete să fie făcută în România. Deci eu zic că putem, avem potențial să fabricăm tancuri, corvete, elicoptere, echipamente de artilerie și drone. Iar în câțiva ani să asamblăm și avioane, de ce nu?”, punctează Aurel Cazacu.
El se declară optimist și spune că, dacă vor fi făcuți pașii corecți, proiectul va însemna o mare reușită.
„Sunt optimist. Trebuie numai să existe un management adecvat și trebuie ca cineva să-i adune la o masă pe toți acești oameni și să le spună că acum e un moment foarte important în care avem bani. Pentru că banii au lipsit până acum, să zic așa, motiv pentru care industria de apărare a fost în picaj. De acum e important ca toți să fie la aceeași masă și să existe mobilizare. Partea privată trebuie să investească, partea de stat trebuie să se retehnologizeze. Și acum primim acești bani. Și dacă avem nevoie, vom primi și mai mulți. Vom coopera cu Europa, vom coopera cu marile concerne industriale ale NATO, europene și americane. Și ne mai dau și bani. Iar dacă arătăm că avem nevoie și că știm ce să facem cu ei, ne mai dau. Ne dau nu 16, ci 30, 45 de miliarde. Ce poate fi mai bine?”, mai spune Aurel Cazacu.
Iar după ce România își va ridica propria industrie militară și va reuși să-și îmbunătățească infrastructura civil-militară, ar trebui să urmeze o altă etapă.
„România a obținut din vânzarea de arme doar în jur de 200 de milioane de euro, anul trecut. Bulgarii au luat peste două miliarde, iar polonezii vreo șapte miliarde. Ca să se știe unde suntem! Pe vremuri, obțineam mai mulți bani decât ambele țări la un loc, eram printre țările din lume care obțineau cei mai mulți bani din exportul armelor. E o afacere grozavă pentru orice stat, profitul poate fi de 500%. Așa că următorul pas ar trebui să fie, după ce ne punem la punct armata, să începem să și exportăm. Sunt țări în Asia, Africa și Orientul Mijlociu care plătesc o avere pentru arme. Și să exportăm evident și la noi în Uniunea Europeană. Putem obține miliarde bune profit, bani care să intre la bugetul național și să ne ajute cu adevărat. Totul ține de noi”, încheie Aurel Cazacu.
Când vom ști exact pe ce merg banii
Comisia Europeană pretinde ca guvernele statelor membre trebuie să trimită lista finală a investițiilor prin SAFE până la sfârșitul lunii noiembrie. Bugetul total al SAFE, creat pentru a sprijini statele membre să facă investiții rapide și importante în industria și tehnologia de apărare, este de 150 de miliarde de euro.
Este vorba despre fonduri europene rambursabile, dar cu dobânzi minime. Mai exact, programul SAFE este un instrument temporar de urgență, operațional până la 31 decembrie 2030, care oferă statelor membre UE împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. În funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut.
Se încarcă comentariile...
