Dezbatere. Cazul Gheboasă, cocoașa din spinarea UNTOLD
0Cânțărețul de trap Gheboasă, apreciat de mulți adolescenți, a împărțit societatea românească în două după ce a cântat la festivalul Untold. O parte dintre români sunt revoltați că artistul a fost lăsat să cânte la un festival de o asemenea anvergură melodii cu mesaje care incită la ură, la încălcarea legii și a unor norme sociale și morale și mai ales la discriminare, sexism sau rasism.
Mulți l-au contestat pe rețelele sociale pentru versurile folosite și au criticat organizatorii pentru că au acceptat ca minorii să ia parte la un concert în care s-au cântat melodii care incită la ură, la dispreț, la atitudini și comportamente sexiste, discriminatorii sau, mai grav, la agresiuni sexuale și viol. Tânărul artist este îndrăgit în special de adolescenți.
Expertul antidrog Cătălin Țone, de exemplu, critică participarea acestui artist la festival pentru că încurajează consumul de droguri. Expertul antidrog îndeamnă părinții să fie atenți la ce „idoli“ își aleg cei mici. Specialist în adicții, psihologul Mihai Copăceanu susține că versurile unor astfel piese nu pot neapărat să arunce tinerii în patima drogurilor, dar sunt capabile să le influențeze negativ comportamentul. „Muzica influențează în primul rând persoanele care ascultă un anumit gen de muzică, persoane care se identifică cu versurile, ritmul și artistul. Cu alte cuvinte, ne putem lăsa influențați de mesajul unor melodii pentru că ne identificăm cu el, rezonăm cu el, trăim în sensul mesajelor transmise de melodii. Iar unii artiști creează anumite melodii respectând nu doar genul, cât și tipologia mesajului. Muzica nu te poate influența să consumi alcool sau droguri dacă tu, ca persoană, ai deja o atitudine și o poziție împotriva drogurilor. Cu toate astea, ce mă îngrijorează pe mine este aspectul acesta deloc subtil și subliminal al versurilor, mesajul direct care incită la ură, la încălcarea legii și a unor norme sociale și morale, și mai ales la discriminare, sexism sau rasism. În cazul tinerilor, există o predispoziție a unora care, la un anumit moment în dezvoltarea lor, preferă să asculte un anumit gen de muzică și nu alt gen. De aceea nu sunt de acord cu permiterea și promovarea în spațiile publice, pe scenele mari, a unor melodii care incită la ură, la dispreț, la atitudini și comportamente sexiste, discriminatorii sau, mai grav, la agresiuni sexuale și viol“, spune Mihai Copăceanu.
Muzica nu scuză totul
Psihologul mai spune că suntem tentați să considerăm că în artă orice este permis, că gusturile nu se discută, că artiștii rămân artiști și că publicul este responsabil de ceea ce consumă. „E o mare capcană și o greșeală. Arta are obligația de a fi educativă, nu să ducă la anarhie, la agresiuni, la atitudini discriminatorii. Vă dau exemplul adolescenților care în comportamentul lor și mai ales în limbajul lor adoptă expresii din melodiile unor pseudo-artiști, în comportamentele de tip hărțuire, în disprețul unor tineri față de alți tineri sau în disprețul și discriminarea de gen, cuvintele exprimă ceea ce simt oamenii. Muzica nu scuză totul. Dacă luăm versurile unui pseudo-artist și le punem în gura unui parlamentar în cadrul unui discurs oficial, categoric acesta din urmă va fi sancționat. Cred că avem nevoie de mai multă responsabilitate civică față de societatea în care trăim și mai ales față de tinerii pe care îi educăm corect sau prost“, precizează Mihai Copăceanu.
Subcultură muzicală a existat mai dintotdeauna
Însă sociologul Gelu Duminică este de părere că versurile vulgare au însoțit muzica românească de zeci de ani, fără a lua în calcul muzica străină. „Văd lumea oripilată de versurile muzicilor cântate pe scena UNTOLD de câțiva artiști extrem de populari în rândul tinerilor și adolescenților (gen Gheboasă). Se propune stropirea cu agheasmă mare, se leșină de grija viitorului și se induce ideea că cei ce sunt acolo în public reprezintă un pericol pentru națiune. Cu siguranță, versurile sunt extrem de vulgare și pline de mizerie. Eu nu consum muzica asta și nici nu cred că o voi consuma vreodată. Din păcate însă nu pot să nu văd că nu e nimic nou sub soare cu muzica de genul ăsta și că ea a existat, sub varii forme, mai dintotdeauna. Din punctul meu de vedere, ceea ce fac acum artiștii români care au astfel de muzici și mesaje nu e decât o adaptare la «piață». Fiți siguri că dacă muzica lor nu ar avea un public consistent, s-ar reprofila. Așa că nu cred că e nevoie de stropire cu agheasmă mare și nici nu cred că viitorul ne este în pericol din cauza muzicilor celor ca Gheboasă. Ceea ce ei reprezintă e doar un tip de subcultură muzicală (atenție, «subcultură» nu însemnă ceva inferior) care există peste tot și a existat mai dintotdeauna. Și cât există public care o consumă, nu prea avem ce face“, a scris sociologul Gelu Duminică pe contul său de Facebook.
Și fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a avut o reacție privind acest scandal și a întrebat ironic dacă a fost nevoie de Gheboasă pentru a ne oripila de abjectul din jur. El susține că artistul este un Beethoven pe lângă alți artiști de trap, majoritatea străini, care au versuri de 1.000 de ori mai abjecte. „Mă irită maxim când tot ce e românesc vă pute, dar ridicați în slăvi porcării şi tendințe doar pentru că vin de afară. Nimeni din lumea «bună» nu se revoltă la «instalațiile» fără noimă sau estetism (ultimele văzute: adidaşi rupți, sârme ruginite, schele cu plante aruncate acolo, fotografii cu oameni urâți în posturi indecente), că, nu-i aşa, e «artă urbană neînțeleasă de conservatori», dar ne astupăm urechile când unul zbiară chesii naşpa la marele festival. Iubiți sau urâți ce vreți, dar nu mai fiți ipocriți. Că urlă în română sau engleză porcării e la fel de abject. Altfel spus, tâmpiții lor nu sunt mai cool decât tâmpiții noştri“, a scris el pe Facebook.
Cum se apără organizatorii UNTOLD în scandalul „Gheboasă“
Directorul de comunicare al UNTOLD, Edy Chereji, a reacționat după scandalul care a lovit, indirect, în festivalul clujean. El a amintit că Gheboasă este doar unul dintre cei peste 250 de artiști care au cântat la UNTOLD și spune că va urma o analiză detaliată a tot ceea ce s-a întâmplat, urmând a se decide calea de urmat. „Gheboasă este exponentul curentului trap, care are o priză tot mai mare în România și în străinătate, la publicul tânăr. Pe de alta parte, Gheboasă reprezintă doar unul din cei peste 250 de artiști, la o scenĂ secundară, care a fost invitat la multe evenimente din țară, în acest an. Vom face o analiză să vedem care e cea mai potrivită cale între libertatea actului artistic și impactul pe care l-ar putea avea mesajele lui din timpul concertului. Nu ne putem preface că nu există un întreg gen muzical când el este atât de popular în România, cât și în străinătate, în rândul tinerilor“, spune Chereji.
Fiecare artist e responsabil de mesajul transmis
El mai spune că organizatorii nu intervin în actul artistic din respect pentru libertatea de exprimare. Altfel spus, fiecare artist e responsabil de mesajele pe care le transmite, adaugă Chereji. „În același timp, dacă există participanți la festival deranjați de genul trap, ei au posibilitatea de a alege oricare din celelalte scene, cu genuri muzicale diferite. Aș mai menționa și faptul că noi nu am intervenit niciodată în actul artistic, deoarece credem în libertatea de exprimare. Fiecare artist își asumă mesajele și este responsabil de conținutul pe care îl livrează.“
Versurile care au creat dezbaterea națională
Gheboasă, fost concurent la „Survivor“ România 2023, a stârnit mari controverse după ce a cântat o melodie cu versuri obscene, iar mii de tineri au fredonat-o. „Dă-i țiganca/Rupe-i banca/O, ce țigancă frumoasă/Cum dă din gă..ză/Filme de groază, este jegoasă“, sunt doar câteva dintre versurile melodiei „Dă-i țiganca“, în care, în versurile orginale, nu este folosit termenul „jegoasă“. Alte versuri cântate de artist la festival mai sunt: „Astăzi avem droguri și piz_e/Nimeni nu poate să reziste/Eu sunt Gheboasă din junglă/ În trecut am tras doar pungă/Acuma tragem doar la dungă/Și facem banii pe lângă, ca să ne-ajungă“.
Startul fenomenului trap din România a fost dat în 2016 de trupa Șatra Benz și de fosta trupă 5Gang (n.r. - înființată de vloggerul Selly, care organizează cel mai mare festival de trap din sud-estul României, la Costinești, „Beach, Please!“). Industria genului muzical a luat amploare odată cu viralizarea artiștilor Ian și Azteca în anul 2018. În România, trapul constă în mare parte în piese preluate și adaptate din trapul american.
Recordurile UNTOLD
Festivalul UNTOLD își bate propriile recorduri. Anul acesta, peste 420.000 de persoane, din peste 100 de țări, au luat parte la festivalul din Cluj. Spre comparație, anul trecut au fost aproximativ 360.000. În plus, concertul americanilor de la Imagine Dragons a adunat aproximativ 70.000 de oameni pe Cluj Arena. A fost cea mai numeroasă asistență la un concert din România în ultimii 25 de ani. Recordul absolut este deținut de Michael Jackson, care a adunat 90.000 de oameni, la Bucrești, în 1992.
Se încarcă comentariile...
