Exclusiv Dezastrul care se profilează pentru România dinspre Franța. „Orice ar face Macron și oricum s-ar opune, nu ar exista soluții”
0Franța a intrat din nou în ape tulburi și a schimbat 5 guverne în 2 ani. Sergiu Mișcoiu, politologul român decorat de statul francez pentru merite academice, explică, pentru „Adevărul”, de ce trebuie să ne preocupe instabilitatea politică accentuată de la Paris și care vor fi repercusiunile asupra României și a UE.
Politologul Sergiu Mișcoiu, expert de prim rang și decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil, este la curent cu situația din Franța și explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, la ce ar trebui să ne așteptăm.
Cum a intrat Franța în criză politică
Expertul consideră că o parte din situația de azi a fost cauzată de decizia neinspirată luată anul trecut de președintele Macron, care a dizolvat Adunarea Națională, Parlamentul francez, în speranța că va câștiga alegerile. Numai că nu s-a întâmplat așa, iar ceea ce a urmat a fost un lung șir de eșecuri politice pentru actualul lider de la Palatul Élysée, iar odată cu asta și intrarea țării într-un proces de criză politică accentuată.
„Ceea ce s-a întâmplat a fost că după ce în 2024 a fost dizolvată Adunarea Națională într-o manieră neinspirată de președintele Macron, care spera să obțină o clarificare a deciziilor politice, am ajuns în situația în care mai există în Parlamentul Francez trei blocuri, adică stânga, centrul și extrema dreaptă. Aceste blocuri sunt la rândul lor eteroclite. Extrema dreaptă este mai unitară, dar există și o dreaptă mai moderată, un arc central deja împrăștiat între mai multe tendințe a foștilor premieri, Edouard Philippe, Gabriel Attal și a altora. Și zona de stânga, centrul stânga, care la rândul său este împrăștiată, fiindcă are o în compunență a ei, Franța Nesupusă (La France Insoumise – n.red), condusă de Mélenchon, care este tot mai aproape de extrema stângă, cu atitudini contondent-antisistemice, și, pe de altă parte, comuniștii care s-au moderat, ecologiștii și socialiștii francezi mai ales, care au atitudini cooperantă față de guvernare”, spune Mișcoiu.
Deși Emmanuel Macron a ținut să aibă un guvern de centru-dreapta, nu a fost posibil. Și chiar dacă a obținut victorii izolate, Macron a ajuns acum într-o situație complicată, pe măsură ce Franța se scufundă într-o criză politică tot mai adâncă. De la mii de kilometri distanța, Vladimir Putin zâmbește satisfăcut, în timp ce la Paris extrema stângă și extrema dreaptă pregătesc celebrele șampanii franțuzești pentru a sărbători căderea lui Emmanuel Macron.
„În condițiile acestea, echilibrul care putea fi obținut era teoretic cel în jurul centrului, astfel încât am avut mai multe încercări. Prima a fost cu Michel Barnier, care a eșuat după ce nu a reușit să treacă o serie de reforme. A doua a fost cu François Bayrou, un politician care a încercat să reducă deficitul și a fost oprit printr-o moțiune de cenzură, nefiind pe placul nici a stângii, nici a dreptei. Și ultima încercare a fost cea mai efemeră din toate, cea în jurul lui Sébastien Lecornu, un politician de centrul dreapta, la origine, care s-a apropiat de președintele Macron și care a încercat să facă la rândul său un bloc central. Lecornu a făcut o serie de concesii față de ceea ce propusese anterior François Bayrou, adică reducerea deficitului, dispariția a două zile nelucrătoare, măsuri drastice legate de ajutoarele sociale. A făcut pași înapoi, sperând să reușească constituirea unui guvern, însă apropierea alegerilor municipale din martie 2026, precum și, desigur, calcul legat de alegerile prezidențiale din aprilie 2027, ambele au determinat o inflamare a diverselor forțe politice, fiecare dintre acestea supralicitând”, mai spune el.
Macron, din eroare în eroare
O altă eroare a liderului de la Élysée a ținut de insistența cu care l-a promovat pe Bruno Le Maire. În atare situație, deznodământul căderii Guvernului Lecornu era ușor de anticipat.
„În condițiile respective, Macron a avut o altă idee neinspirată, aceea de a-l strecura în guvernul pe care îl pregătea Sébastien Lecornu, pe fostul ministru Bruno Le Maire, care a reușit să devină, din ceea ce părea un moderat liberal de centru, a reușit să devină foarte rapid în Franța cel care a simbolizat deficitul și politicile nesăbuite pe termen lung. Ori, în condițiile acestea, evident, ceea ce a încercat să facă Sébastien Lecornu, reconstituirea unui guvern aducându-i pe republicanii de centru-dreapta împreună cu socialiștii de centru-stânga la un loc, nu putea decât să eșueze”, explică profesorul clujean.
În acest moment, situația lui Emmanuel Macron este precară. Chiar dacă pentru moment a supraviețuit Moțiunii de destituire depusă de La France Insoumise, după ce aceasta a fost declarată inadmisibilă miercuri, 8 octombrie, de către biroul Adunării Naționale (camera inferioară a parlamentului francez – n.red.), Macron are tot mai puțini aliați. Însuși Edouard Philippe, unul dintre apropiații președintelui, i-a recomandat să demisioneze și pare să fi trecut cu arme și bagaje în tabăra contestatarilor.
Problemele interne ale Franței o slăbesc și o fac mai puțin dispusă la anumite angajamente externe. Franța, alături de Germania, a fost printre țările care au pus cruce proiectului dronelor.
„Evident că în plan geostrategic Franța în momentul în care Macron nu mai are majoritate, este slăbit, este destabilizat politic, are o voce mai slabă în Europa. Nici Macron nu mai are aceeași vervă și nici ceilalți nu îl mai văd ca un pilon, așa cum îl vedeau anterior, și aici este marea problemă pentru Franța”, explică profesorul clujean.
Partidul lui Le Pen poate aduce dezastrul
Instabilitatea politică de la Paris vine în cel mai prost moment cu putință pentru Franța, Uniunea Europeană și România. Însă marea problemă pentru România și întreaga Uniune Europeană s-ar profila în momentul în care Rassemblement National, partidul lui Marine Le Pen considerat de mulți ca fiind unul de extremă dreaptă, ar ajunge la guvernare. De asemenea, Ucraina ar pierde un important avocat și un sprijin uriaș, dacă Franța va înceta să o mai ajute și să se implice și la nivelul Uniunii Europene pentru cauza Kievului.
„Dezastrul care ar putea să urmeze ar fi legat de o eventuală accedere la putere a Rassemblement National, ceea ce ar schimba conținutul politicilor europene, orice ar face Macron. Orice ar face el și oricum s-ar interpune în acest proces, nu există soluții, practic, care să fie mai eficiente în condițiile în care Franța ar avea un guvern care lucrează împotriva președintelui. Și atunci, într-adevăr, coabitarea eventuală, adică o dizolvare a Adunării, convocarea de alegeri anticipate și deci un guvern de coabitare cu extrema dreaptă, ar fi fără îndoială un act care ar destabiliza politica internațională a Franței și în linie actuală cel puțin, cea pro-ucraniană, pro-europeană, de reziliență a spațiului democratic vestic”, avertizează Mișcoiu.
În ce privește România, mulți experți cred că o victorie a lui Marine Le Pen ne-ar afecta direct, în condițiile în care Franța este națiune cadru pentru Grupul de Luptă NATO din România. Practic, Parisul a trimis cei mai mulți militari în România asumându-și acest rol, iar în următoarea perioadă, conform planurilor, ar trebui ca numărul soldaților francezi de la noi să fie suplimentat. De altfel, alături de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, cel similar cu Franța este poate cel mai important pentru România. Sergiu Mișcoiu consideră că totuși înțelegerea va continua să stea în picioare atâta timp cât Franța va menține aceeași direcție a politicii externe. Totuși, o eventuală venire a lui Marine Le Pen ar putea să compromită situația.
„Oricum, înțelegerea rămâne aceasta, deocamdată, dar ea depinde totuși de menținea direcției euroatalantice a Franței. Dacă aceasta va fi pusă sub semnul întrebării, atunci evident că lucrurile s-ar putea să se schimbe chiar mai devreme. Ne închipuim scenariul în care Franța vrea să trimită trupe mai departe în România și în Europa de Est, dar președintele dizolvă Adunarea Națională și încearcă să convoace alegeri anticipate într-o lună. Ce se va întâmpla în acea lună? Opoziția va spune că președintele nu are nici o legitimitate să mai trimită trupe și să facă politică externă a țării, în condițiile în care nu se știe care va fi viitorul țării, ținând cont de incertitudine electorală”, explică Sergiu Mișcoiu.
Cum ne afectează criza economică a Franței
Odată cu criza politică, Franța se confruntă și cu o criză a economiei. Dată fiind importanța politică și economică a Franței, întreaga Uniune Europeană riscă să se gripeze pe fondul problemelor economice ale Parisului, mai ales că și celălalt motor european, Germania, se află într-o recesiune prelungită.
România este și în acest caz printre cele mai afectate. Franța este al treilea mare investitor străin în România și al patrulea partener comercial, generând 125.000 de locuri de muncă directe și un volum de investiții directe de peste 12,9 miliarde de euro, potrivit datelor Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România. Nu este greu de imaginat ecoul pe care aceste probleme economice ale Franței îl pot avea în România, țară care traversează o criză economică și mai grea. La mijlocul lunii trecute, agenția de rating Fitch a retrogradat ratingul Franței de la „AA” la „A+”, într-un context de criză politică, iar semnele nu sunt deloc bune.
Problemele industriei auto franceze par tot mai grave, exact ca în cazul industriei auto din Germania. Însă în timp ce nicio companie auto germană nu a investit în România, Renault este un investitor strategic major în România, unde a investit miliarde de euro. Sute de firme românești, mai mari, mijlocii sau mici își asigură câștigurile numai din afacerile cu Renault. În lipsa comenzilor sau pe fondul scăderii lor, multe dintre acestea riscă să intre în faliment sau să facă numeroase concedieri, ceea ce s-ar răsfrânge și mai mult asupra unei economii atât de slăbite precum este cea a României.
Se încarcă comentariile...
