Analiză Moody’s poate contrazice Fitch. Ce ar însemna pentru România un „split rating”

Moody's urmează să publice noul rating suveran al României, după ce Fitch a evitat la limită să introducă România în zona „junk”. Analistul Adrian Negrescu avertizează pentru Adevărul că Moody's pune accent pe stabilitatea politică și perspective fiscale, unde România e vulnerabilă. O eventuală retrogradare ar crea un „split rating” și ar muta presiunea pe decizia S&P din 2 octombrie, declanșând un countdown de opt săptămâni pentru piețe. Astfel, decizia e crucială pentru costurile de finanțare ale României. 

Moody's ar putea contrazice ratingul oferit României săptămâna trecută de către Fitch. FOTO: Arhivă

Agenția de rating Moody’s urmează să publice vineri noua evaluare a calificativului suveran al României, o decizie așteptată cu atenție de investitorii internaționali. Verdictul survine la scurt timp după ce Fitch a decis să mențină țara pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, evitând la limită retrogradarea în zona „junk”, nerecomandată pentru plasamentele de tip instituțional. Rezultatul anunțat de Moody’s este considerat crucial pentru direcția în care se vor orienta piețele financiare în perioada următoare. 

Săptămâna trecută, Fitch a oferit României un răgaz, păstrând calificativul la nivelul minim din categoria investment grade, ceea ce a fost interpretat ca un semnal că execuția bugetară pe primele șase luni ale anului a contat în evaluarea agenției. În această perioadă, deficitul semestrial s-a situat în jurul a 2% din produsul intern brut, un indicator care a fost privit favorabil de analiștii Fitch. Totuși, atenția se îndreaptă acum asupra metodologiei diferite a Moody’s, care pune un accent mai mare pe perspectivele fiscale pe termen mediu și pe stabilitatea politică, aspecte considerate mai puțin solide în cazul României. 

Adrian Negrescu, analist economic, a explicat pentru „Adevărul” care sunt diferențele esențiale între cele două abordări și ce ar însemna o posibilă retrogradare din partea Moody’s. Potrivit acestuia, există o distincție clară între criteriile utilizate de cele două agenții, iar Moody's evaluează România pe un teren considerat defavorabil, având în vedere că a avertizat încă din luna martie cu privire la riscurile asociate oboselii de reformă, instabilității politice din coaliție și alegerilor viitoare.

„Diferența relevantă înaintea deciziei de astăzi ține de metodă: Moody's pune un accent mai mare pe perspectivele fiscale și pe stabilitatea politică pe termen mediu, în timp ce pentru Fitch a contat execuția bugetară la 6 luni. Or, execuția la 6 luni e cel mai bun lucru pe care România îl are de arătat acum — deficit semestrial în jur de 2% din PIB. Stabilitatea politică pe termen mediu e exact ce nu are. Practic, Fitch a evaluat România pe terenul ei favorabil; Moody's o evaluează pe terenul cel mai defavorabil. Nu întâmplător, Moody's avertizase deja, la revizuirea din martie 2026, că oboseala de reformă, rotația premierului în coaliția de patru partide în prima jumătate a lui 2027 și alegerile parlamentare din 2028 ridică riscuri pentru continuarea reducerii deficitului. Toate cele trei riscuri sunt astăzi mai mari decât în martie, nu mai mici”, a explicat Negrescu.

Analistul a subliniat că șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a formulat, la „nterviurile Adevarul” o observație importantă legată de datele utilizate de Moody's, menționând că Guvernul, Banca Națională și Ministerul Finanțelor nu pot veni cu alte cifre decât cele existente. 

„Șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a formulat-o direct: Moody's folosește aceleași date, iar Guvernul, BNR și Finanțele nu pot veni cu alte cifre. Argumentul funcționează însă în ambele direcții — dacă datele sunt aceleași și totuși Moody's decide altfel, semnalul nu mai e despre date, ci despre judecata calitativă privind capacitatea de guvernare. Iar acel semnal ajunge direct pe masa S&P, pe 2 octombrie”, a explicat Negrescu.

Scenariul split rating

Negrescu a detaliat care ar fi consecințele unei eventuale retrogradări din partea Moody’s, în condițiile în care Fitch a menținut calificativul investment grade. În acest caz, întreaga atenție a investitorilor s-ar muta asupra deciziei S&P din octombrie, iar piața ar începe să prețuiască anticipat posibilitatea unui al doilea calificativ care să cadă în zona junk.

„Ce se întâmplă concret dacă Moody's contrazice Fitch? Scenariul se numește split rating — două agenții în investment grade, una în categoria speculativă. Nu e echivalent cu „România a intrat în junk", și e important să nu confundăm cele două lucruri. Un split rating transformă România într-un caz de „ultima agenție decide". Toată atenția s-ar muta pe 2 octombrie, la S&P, iar piața ar începe să prețuiască din timp scenariul în care al doilea calificativ cade — pentru că atunci se declanșează excluderea din indici și vânzarea forțată la scară. Practic, retrogradarea Moody's nu ar fi evenimentul, ci startul unui countdown de opt săptămâni”, a explicat Adrian Negrescu.

În opinia lui Adrian Negrescu, România nu se confruntă cu o singură decizie izolată, ci cu o secvență de evaluări succesive care vor defini percepția investitorilor în următoarele luni. 

„În esență, România nu are în față o decizie, ci o secvență. Fitch ne-a oferit, practic, un răgaz de două luni. Moody's, în seara asta, decide dacă acele două luni se transformă în numărătoare inversă”, a explicat Adrian Negrescu. 

Premierul interimar a enumerat factorii care influențează evaluările agențiilor

În prezent, Moody's acordă României ratingul Baa3, care reprezintă, de asemenea, ultimul nivel din segmentul investment grade, iar o scădere cu o singură treaptă ar însemna trecerea în categoria nerecomandată pentru investitorii instituționali. 

Înaintea anunțului Moody's, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a făcut o declarație publică în care a subliniat importanța acestor evaluări pentru costurile de finanțare ale statului. Oficialul a evidențiat trei aspecte pe care le consideră decisive în procesul de analiză al agențiilor de rating.

„Ne aflăm în perioada unor evaluări care influențează deciziile investitorilor și dobânzile plătite la banii cu care funcționează România – deciziile agențiilor de rating”, a afirmat Ilie Bolojan.

Ulterior, într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook, șeful executivului a lansat critici dure la adresa Partidului Social Democrat și a Alianței pentru Unirea Românilor, pe care le-a acuzat că au blocat reformele esențiale. Bolojan a susținut că Guvernul ar fi putut înregistra progrese mai semnificative dacă anumite măsuri nu ar fi fost subminate din interiorul fostei coaliții. 

„Am muncit din greu ca să recuperăm și toate restanțele acumulate în ultimii ani în programul PNRR, ca să nu pierdem sume importante. O parte dintre aceste restanțe au fost votate în ultimele două săptămâni în Parlament, dar, din păcate, alianța de facto PSD – AUR le-a minat cu amendamente care pot provoca penalizări și risc de neconstituționalitate. Dacă populismul ar lua o pauză și minciunile panicarde ar înceta, și legea salarizării unitare ar putea fi votată în maximum două săptămâni”, a transmis Ilie Bolojan.

Premierul a continuat prin a avertiza asupra consecințelor pe care abandonul reformelor fiscale le-ar putea avea asupra stabilității bugetare. În opinia sa, revenirea la politicile de cheltuieli excesive din anul precedent ar fi dezastruoasă.

„Dacă nu vom continua reducerea cheltuielilor, ne putem întoarce în fundătura în care am ajuns după dezmățul bugetar din 2024”, a mai spus premierul interimar.

Cum a fost evitată retrogradarea Fitch în urma unei intervenții a autorităților

Decizia Fitch de săptămâna trecută a fost precedată de un scenariu inițial diferit. Autoritățile române au contestat concluziile preliminare ale agenției și au transmis date suplimentare, ceea ce a determinat modificarea verdictului final.

În comunicatul oficial, Fitch a confirmat menținerea calificativului, iar anunțul a fost formulat astfel:

„Agenția Fitch Ratings a confirmat ratingurile de risc de neplată pe termen lung ale emitenților (IDR) României la nivelul «BBB-‌», cu perspectivă negativă”.

Ratingul BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria investment grade acordată de cele trei mari agenții de evaluare financiară, iar o eventuală retrogradare în zona speculative ar fi complicat accesul statului la împrumuturi pe piețele internaționale și ar fi majorat costurile dobânzilor la care România se poate finanța.

Moody's este o societate americană cotată la bursă, cu un acționariat în care miliardarul Warren Buffett deține o participație de 13%. La rândul său, Fitch aparține în majoritate grupului francez Fimalac, fondat de Marc Ladreit de Lacharrière, cu un pachet de 20% deținut de grupul Hearst. 

Decizia Moody's este așteptată cu maxim interes de investitori, deoarece orice modificare a ratingului actual, Baa3, ar putea influența percepția piețelor asupra României și ar putea genera ajustări în strategiile de alocare a capitalului, în condițiile în care un calificativ junk este exclus de la multe fonduri de investiții cu reguli stricte de plasament.