Cum l-au „împins“ procurorii pe Valentin Ceauşescu în Dosarul Revoluţiei ca parte vătămată, alături de foştii dictatori

Imagine: arhiva Adevarul

Numele lui Valentin Ceauşescu a fost trecut de procurori pe lista părţilor vătămate, ca succesor al Elenei şi al lui Nicolae Ceauşescu, executaţi la Târgovişte. Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Doru Mărieş, a explicat pentru Adevărul cum a ajuns ultimul fiu în viaţă al cuplului dictatorial să fie introdus în proces.

Un document din instanţă consultat de „Adevărul” - mai precis lista părţilor vătămate din dosar - îl arată pe Valentin Ceauşescu la poziţiile 2279 şi 2280 ca fiind parte vătămată, ca succesor al „victimelor” Elena şi Nicolae Ceauşescu. Tocmai de aceea, Doru Mărieş crede că Dosarul Revoluţiei va fi restituit la Parchet, pentru nereguli procedurale. 

Doru Mărieş a explicat că în momentul în care procurorii au luat evidenţa persoanelor decedate de la Târgovişte, printre cei morţi au fost trecuţi şi cei doi, fostul dictator şi soţia acestuia, deoarece aceştia au fost executaţi prin împuşcare în data de 25 decembrie 1989.

Reporter: Cum vă explicaţi că în dosar apare numele lui Valentin Ceauşescu – parte vătămată din partea lui Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena?

Doru Mărieş: Dacă o să folosesc cuvântul prostie din punctul de vedere al pregătirii profesionale a procurorului care a făcut acest caz, vă supăraţi? Şi acum să vă explic: în acest dosar sunt părţi vătămate persoanele inocente care au ieşit fără armă şi care s-au luptat cu un regim criminal. Ca să vii şi să îl intriduci pe Ceauşescu Nicolae – care era decident până în 22 decembrie – şi să îl introduci în dosar este o prostie din punctul de vedere al modului de pregătire al acestui individ în Facultatea de Drept: este vorba despre Cătălin Piţu. Valentin Ceauşescu nu are nicio vină până la urmă. El vine în calitate de parte vătămată pentru că părinţii lui au fost introduşi în dosarul de la Târgovişte, pentru că e vorba de două victime de la Târgovişte – că acolo au fost împuşcaţi. El e citat, trebuie să se prezinte. 

Reporter: E posibil ca Valentin Ceauşescu să nu ştie despre acest lucru?

Doru Mărieş: Este posibil ca el să nu fi ştiut, până când dvs presa nu aţi spus acest lucru, să nu îi fi spus, să nu îl fi chemat la Parchet. Pur şu simplu, când au trecut în evidenţa celor ucişi i-au trecut şi pe cei doi. Dar repet: aceşti doi oameni, conducătorul statului şi soţia lui, au fost decidenţi, au dat ordin, au transmis alarma de luptă Radu cel Frumos în 17 (decembrie 1989- n.r.) la Timişoara. Au murit oameni din cauza ordinelor date de ei. Aceşti oameni nu pot fi părţi vătămate în dosar, nici măcar în cel după 22 decembrie.

Reporter: Dar tehnic, acum sunt (părţi vătămate – n.r.).

Doru Mărieş: Tehnic, dar neprocedural din punctul meu de vedere. Asta a făcut procurorul Constantin Iepure. I-a introdus, dar neprocedural. 

Procesul, amânat pe 27 martie

Următorul termen al dosarului a fost fixat pentru 27 martie, atunci când vor fi citaţi succesorii celor care au decedat între timp, printre care ar putea fi şi Valentin Ceauşescu.

Surse apropiate procesului care se judecă la ICCJ în şedinţă secretă au dezvăluit pentru „Adevărul” că Valentin Ceauşescu, ultimul fiu în viaţă al fostului cuplu dictatorial, s-a constituit parte vătămată în Dosarul „Revoluţiei”.

Implicarea lui Valentin Ceauşescu în cauză pare a avea legătură cu susţinerile procurorilor, consemnate în rechizitoriu: diversiunile create după 22 decembrie de către Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, gen. (r.) Iosif Rus şi Emil „Cico” Dumitrescu (decedat în ianuarie 2019-n.r.) ar fi creat „condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat”.

Valentin Ceauşescu, citat de România Tv, afirmă că nu doreşte să participe la proces. „Nu contest calitatea de succesor. Sunt fiul părinţilor mei, ar fi culmea să neg această realitate, dar nu doresc să particip la un proces care nu va stabili modul şi circumstanţele în care au fost omorâţi părinţii mei şi dacă au fost sau nu vinovaţi de faptele care li se impută. Nu am nicio calitate în acest proces. (…)”.

Sursele „Adevărul” au dezvăluit că numele lui Valentin Ceauşescu apare pe lista părţilor vătămate din dosar şi că  este succesorul Elenei şi al lui Nicolae Ceauşescu, care sunt şi ei trecuţi la „persoane vătămate”.

„Sunt 50 şi ceva de părţi vătămate şi părţi civile. Fiecare şi-a trimis cererea de constituire în timp diferit. Potrivit legii, partea vătămată nu are pretenţii, partea civilă are pretenţii materiale. Când am văzut numele lui Valentin, am spus că e coincidenţă de nume. Dar scrie: succesor al persoanei vătămate Ceauşescu Elena şi Ceauşescu Nicolae. Nu are pretenţii. Dar poate să se constituie parte civilă până la citirea actului de sesizare”, a declarat pentru „Adevărul” o sursă sub protecţia anonimatului.

Acuzaţiile din rechizitoriul procurorilor militari

Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată Dosarul „Revoluţiei din decembrie 1989”, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil (Cico) Dumitrescu au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Procurorii susţin că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22 decembrie1989 (orele 12:00), arată anchetatorii. 

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii. 

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. 

Emil (Cico) Dumitrescu (decedat), prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.