Exclusiv Dilemă pentru România: dă încă un Patriot Ucrainei sau își asigură propriul scut antiaerian. General: „Deciziile inițiale se mai pot schimba”
0Mai multe state NATO care dețin sisteme Patriot sunt gata să ajute Ucraina, într-un moment critic pentru apărarea antiaeriană a acestei țări. România a donat deja un sistem Patriot, în 2024, iar acum ar putea să o facă din nou. Experții consultați de „Adevărul” explică ce ar fi de făcut în această dilemă.
Ucraina se află într-o situație delicată în fața atacurilor dezlănțuite cu drone și rachete rusești. Chiar dacă ucrainenii sunt mai eficienți de când au primit noile arme, faptul că inamicul trimite mult mai multe drone și rachete face ca apărarea lor să se clatine. Potrivit Financial Times, roiurile de drone rusești străpung apărarea antiaeriană ucraineană într-un ritm record. Datele oficiale ale forțelor aeriene ucrainene arată că 15% din drone au străpuns apărarea ucraineană, în medie, între lunile aprilie și iunie. Anterior, abia 5% dintre dronele rusești făceau acest lucru.
Mobilizare pentru Ucraina
Apărarea antiaeriană a ucrainenilor este realmente copleșită, iar președintele Volodimir Zelenski a făcut apeluri disperate către Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, cerând noi sisteme de apărare antiaeriană.
Răspunsul nu s-a lăsat așteptat. Preşedintele Donald Trump a anunțat că va ajuta Kievul cu noi rachete Patriot. Imediat după Statele Unite ale Americii, europenii au promis ajutor, iar aliații vor dona în următoarea perioadă Ucrainei mai multe unități Patriot.
De altfel, miercuri, 23 iulie, a fost programată o întâlnire între reprezentanții statelor aliate care dețin sisteme Patriot. Țările care și-au exprimat până acum disponibilitatea se știau încă de la începutul săptămânii. În timpul ultimei sale întâlniri cu Trump în Biroul Oval, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a menţionat şase ţări dispuse să participe la programul de achiziţionare de arme. Este vorba despre Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda şi Canada. Lor li se adaugă și Germania, iar în curând pe listă ar putea să apară și numele altor țări.
Totuși, până când ajutorul va ajunge efectiv în Ucraina mai sunt multe detalii de rezolvat. Astfel, deși inițial germanii anunțaseră că vor trimite rapid cel puțin două sisteme Patriot, ulterior au revenit și au explicat că le vor livra Ucrainei doar dacă vor primi garanții că Statele Unite le vor înlocui în cel mult opt luni.
Pe lista statelor NATO care dețin scuturi Patriot se află și România, care a comandat 7 sisteme de acest fel din SUA, dintre care unul a fost donat Ucrainei, cu promisiunea aliaților că vom primi altul. Dilema este acum dacă România ar putea să se mai lipsească de o unitate Patriot în acest context complicat sau dacă va trebui să se concentreze în primul rând pentru a-și asigura propria apărare antiaeriană.
Generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor români în rezervă (președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România - n.r.), decorat în trecut atât de SUA, cât și de ONU și NATO, și generalul Virgil Bălăceanu (r), ofițer care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, explică, pentru „Adevărul”, care ar putea să fie soluția în această ecuație deloc simplă.
Ce ar trebui să facă România
Generalul Virgil Bălăceanu consideră că România a ajutat exemplar Ucraina, iar acum a sosit rândul ca și alte țări să o facă.
„În primul rând, ar trebui ca și alte țări să urmeze exemplul României. Noi am donat deja un sistem Patriot. E adevărat, au mai fost și altele care au donat. Doar că aceste țări au avut un număr mai mare de sisteme Patriot. Plus că, din punct de vedere geografic, celelalte țări care au donat Patriot Ucrainei se află mult mai departe de zona de conflict”, spune generalul Bălăceanu.
De altfel, România trebuie să primească un sistem Patriot, după ce a donat anul trecut unul. Există însă o problemă și nu doar pentru România. Chiar și cea mai puternică industrie militară a lumii, cea americană, nu poate să producă atât de multe sisteme Patriot pe cât este cererea pentru ele. Din această cauză, lista de așteptare este lungă, iar țări ca Elveția vor primi cu întârziere sistemele de apărare antiaeriană americane.
„Deocamdată văd că trendul este descris de Statele Unite. Din ce știu eu, comanda lăsată de Elveția se amână, urmând ca sistemele pentru Elveția să ajungă în Ucraina. Pe de altă parte, Statele Unite au pretenția ca NATO să le plătească pe cele destinate Ucrainei. Deci ar trebui să vedem, în primul rând, soluția financiară pe care o au europenii și gradul de înlocuire al acestora”, mai spune generalul Bălăceanu.
O decizie complicată
Pe de altă parte, deși Volodimir Zelenski a solicitat 30 de sisteme Patriot, aliații nu îi pot furniza decât 17. Altă veste proastă pentru Ucraina este că nu se știe când acestea vor ajunge la Kiev. În acest caz, multe dintre țările care dețin Patriot se gândesc de două ori dacă își pot permite să renunțe la propriile arme și să rămână descoperiți, mai ales în condițiile în care de la o zi la alta par informații alarmante privind riscul declanșării unui război de amploare.
„Zelenski vorbește de 30 de sisteme Patriot. Asta înseamnă 30 de baterii, fiecare cu rachetele aferente. Sunt greu de asigurat. Păi dacă asiguri doar sistemele, instalațiile de lansare și fără muniție, fără rachete, atunci sunt inutile. Și aici este o problemă, pentru că ele se produc greu. Dacă ar fi o producție mult mai amplă și s-ar găsi mai ușor soluțiile de finanțare, atunci ar scădea perioada de așteptare, iar mai multe state și-ar permite să cedeze astfel de sisteme, având o perspectivă relativ apropiată - un an, două ani de zile, ca să le poată înlocui pe cele donate Ucrainei. Dar nu e așa”, adaugă generalul Bălăceanu.
Generalul Dan Grecu îl completează: chiar dacă Zelenski a cerut 30 de baterii, aliații ar avea cel mult 17 să-i doneze.
„Trebuie să înțelegem foarte clar că există o solidaritate cu Ucraina vis-a-vis de rezistența împotriva agresiunii ruse, care se manifestă în diferite feluri. Și este absolut normal să fim solidari cu Ucraina. O ultimă manifestare în acest gen este asigurarea dată de Germania și Statele Unite cu privire la furnizarea a încă cinci sisteme Patriot. Din aceste cinci sisteme Patriot, probabil că trei vor fi asigurate de către Germania și două de către Statele Unite. Cel puțin aici s-a ajuns cu ultimele discuții, însă deciziile inițiale se mai pot schimba. Din păcate, chiar dacă vor fi livrate toate, conform promisiunii, nu cred că vor fi suficiente pentru a apăra Ucraina”, consideră generalul Grecu.
În ce privește România, deocamdată nu se pune problema să donăm un alt sistem Patriot, susține generalul Dan Grecu.
„Nu cred că este cazul pentru România, la ce sisteme ce apărare și la câte unități are, să mai doneze încă un sistem. Întâi de toate ar fi necesar să putem să ne acoperim propriile necesități, dar încă nu am ajuns acolo”, mai spune el.
Generalul Dan Grecu amintește și că România a comandat 7 sisteme Patriot. De altfel, contractul cu SUA pentru acestea, în valoare inițială de 3,9 miliarde de dolari, a fost semnat că din 2017 și prevede livrarea a șapte sisteme în total. Până acum, România a primit patru sisteme Patriot, iar unul a fost donat Ucrainei. În următorii trei ani, România ar trebui să primească din SUA și ultimele trei baterii prevăzute în acord, plus încă una, care o va înlocui pe cea dată Ucrainei.
România nu stă deloc bine
România are în prezent trei sisteme Patriot complet operaționale.
„România mai are de primit câteva sisteme Patriot din Statele Unite și nu este clar când vor fi primite celelalte. La fel stau lucrurile și în cazul altor țări, iar de aici și unele rezerve pentru mulți de a se lipsi de sistemele Patriot din dotare. În ce privește România, avem și alte căi de a-i ajuta pe ucraineni, trimitem muniții și alte arme, dar îi ajutăm și în alte planuri, economic, diplomatic și nu numai. Și, așa cum e normal, vom continua să-i sprijinim și pe viitor, însă nu cred că aici va fi inclus și un nou sistem Patriot”, mai spune generalul Dan Grecu.
Dacă totuși România va lua o decizie politică și va decide să se lipsească de încă unul dintre sistemele Patriot primite din SUA, ultimul cuvânt ar trebui să-l aibă Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Conform legislației române, CSAT are atribuții în organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.
Se încarcă comentariile...
