Miza economică a tergiversării la CCR a reformei pensiilor: „România se împrumută mai scump decât țările cu rating junk”
0România se află într-un impas major cu Comisia Europeană în privința Planului Național de Redresare și Reziliență, după ce Curtea Constituțională a amânat din nou luarea unei decizii în privința Legii privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Miza o reprezintă 231 de milioane de euro, fonduri europene suspendate țării noastre prin neîndeplinirea jalonului 215 din PNRR.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a explicat pentru „Adevărul” că pierderea acestor fonduri este doar vârful aisbergului într-un proces mult mai amplu de scădere a încrederii investitorilor.
„Am pierdut anul trecut și anul ăsta, din lista de reforme, probabil vreo zece miliarde. Și se vede că economia nu crește, stagnează. Deci am pierdut mult mai multe din lista de reforme pe care noi le-am asumat și nu le-am făcut, am pierdut mult mai mult decât asta (n.red. – jalonul 215). Guvernul a făcut toate diligențele pe care le putea face pentru a lua banii. Deci nu mai ține de guvern, ci ține de altceva. Probabil va mai aștepta, să zicem, și decizia din 16 ianuarie și, în funcție de acea decizie, să îi luăm sau să nu îi luăm”, afirmă președintele CFA România.
Consecința cea mai gravă a acestor amânări repetate este „nota de plată” pe care România o achită la fiecare împrumut de pe piețele internaționale. Lipsa de voință politică în privința reformei pensiilor speciale a transmis un semnal de alarmă investitorilor, arată președintele CFA România.
„Lipsă de credibilitate. Ca dovadă, am crescut taxele în vară, că nu ne mai credea nimeni și pe bună dreptate, lucru dovedit de acțiunile următoare. Nu ne mai credea nimeni că reducem cheltuielile bugetare și ne-au cerut să majorăm. Mă rog, ne-au cerut să le arătăm banii. Nu ne-au mai crezut că reducem noi cheltuielile, cum nici nu le-am redus, de fapt, ci s-a mers doar pe majorarea de taxe. Deci asta e lipsa de credibilitate, pentru că de multe ori am spus că facem ceva și n-am făcut și, da, credibilitatea noastră e destul de jos”, explică expertul financiar.
Codîrlașu subliniază faptul că, din această cauză, România a ajuns să se împrumute la dobânzi mai mari decât statele aflate în categoria „junk”.
„Această lipsă de credibilitate unde se vede? În dobânzile la care ne împrumutăm. Sunt, de exemplu, țări care sunt cotate junk de agențiile de rating și se împrumută mai ieftin decât noi. Tocmai pentru că autoritățile nu mai au credibilitate, au spus de multe ori că fac anumite lucruri și n-au făcut”, arată Adrian Codîrlașu.
Ce prevede reforma aflată pe masa CCR
Proiectul de reformă aflat în prezent pe masa Curții Constituționale vizează schimbarea formulei de calcul a pensiei, care ar urma să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute realizate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de cel mult 70% din ultima indemnizație netă. În același timp, documentul propune majorarea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Noile reguli ar urma să fie introduse treptat. Proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, care ar începe la 1 ianuarie 2026, interval în care vârsta de pensionare ar crește gradual, cu câte un an. Potrivit acestei propuneri, în 2042 magistrații ar urma să poată ieși la pensie la vârsta de 65 ani.
Ministrul proiectelor europene: „Jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit”
Potrivit ministrului proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, de intrarea în vigoare a acestei legi depinde și deblocarea celor 231 de milioane de euro, sumă suspendată de Comisia Europeană din Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Din perspectiva Comisiei, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente – 231 de milioane de euro – au fost suspendate până la clarificarea situației”, a subliniat Pîslaru.
Ministrul a mai arătat că a discutat cu Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, care a confirmat că jalonul 215 va fi îndeplinit atunci când guvernul finalizează modificările asumate prin PNRR.
„Prin urmare, afirmațiile CSM sunt nu doar nefondate, ci și periculoase – ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Magistrații susțin că jalonul 215 nu este condiționat de Legea pensiilor speciale
În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii susține că, în realitate, Comisia Europeană a apreciat că singurul element care a condus la concluzia neîndeplinirii jalonului 215 a fost declararea ca neconstituțională a impozitării suplimentare a pensiilor magistraților, cu cote cuprinse între 10% și 20%. Potrivit Consiliului, Comisia nu a ridicat obiecții față de celelalte prevederi ale reformei pensiilor magistraților adoptate în 2023, inclusiv cele privind creșterea vârstei de pensionare sau modificarea modului de calcul al pensiei. În esență, evaluarea Comisiei ar fi fost că, odată remediată problema impozitării pensiilor, celelalte condiții de pensionare pot rămâne neschimbate.
„În consecință, Comisia Europeană a constatat că, în privința impozitării pensiilor, nu mai este îndeplinit jalonul 215, afirmând că, în urma Deciziei nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României, adoptată la 19 decembrie 2024, Comisia înțelege că prevederile relevante ale Legii nr. 282/2023, care introduce impozitarea mai mare a pensiilor, nu pot fi puse în aplicare de guvern. Așadar, celelalte aspecte care privesc regimul de pensionare a magistraților (condiții de pensionare, mod de calcul al pensiei, etapizare etc.) nu au constituit obiectul vreunei critici din partea Comisiei, rămânând astfel consolidate”, a arătat CSM în comunicatul de presă din luna octombrie.
Ce spune Comisia Europeană
Într-un punct de vedere transmis în luna noiembrie pentru „Adevărul”, Reprezentanța Comisiei Europene în România a explicat că jalonul 215 vizează intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.
„România a transmis cea de-a treia cerere de plată la data de 15 decembrie 2023. Aceasta a fost plătită parțial la 10 iunie 2025, în valoare de 1,3 miliarde EUR. În decizia de suspendare, Comisia Europeană a constatat că șase jaloane incluse în cea de-a treia cerere de plată nu au fost îndeplinite. Printre acestea, jalonul 215 vizează intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (inclusiv pensiile magistraților și judecătorilor)”, arată instituția europeană.
În răspuns se mai arată că membrii Comisiei au luat act de decizia Curții Constituționale referitoare la pensiile speciale. „Conform Regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), România are termen până la 28 noiembrie 2025 (șase luni) pentru a finaliza măsurile aferente celor șase jaloane suspendate din a treia cerere de plată. La finalul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Dacă evaluarea va fi pozitivă, suspendarea va fi ridicată, iar Comisia va continua plata sumei suspendate”, se concluzionează în răspuns.
Se încarcă comentariile...
