Acordul comercial SUA-UE, o victorie majoră pentru Trump, dar nu un eșec total pentru Bruxelles

După săptămâni de negocieri tensionate între oficialii de top în materie de comerț, Uniunea Europeană și Statele Unite au ajuns, în cele din urmă, la un acord-cadru. Înțelegerea vine chiar înaintea noii runde de discuții dintre Washington și Beijing privind tarifele vamale.

Ursula von der Leyen și Donald Trump/FOTO:X

A fost nevoie de o întâlnire față în față între președintele SUA, Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen pentru a debloca negocierile și a ajunge la acest compromis,relatează BBC.

Războiul comercial dintre SUA și UE s-a încheiat practic odată cu semnarea unui acord privind tarifele vamale. Totuși, pe măsură ce se așterne liniștea, un lucru devine tot mai evident: în ciuda haosului, acest acord reprezintă o victorie clară pentru președintele american Donald Trump – și o înfrângere dureroasă pentru o Uniune Europeană slăbită, scrie The Telegraph.

Acordul e simplu: SUA și UE au convenit asupra unei taxe vamale unice de 15% aplicabile exporturilor europene către piața americană. În același timp, UE s-a angajat să cumpere masiv produse din SUA. În contextul în care exista amenințarea unor taxe de 30%, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să fi avut puține opțiuni. Un război comercial de amploare ar fi fost devastator pentru o economie europeană deja prinsă într-un cerc vicios al stagnării.

Desigur, o taxă de 15% e mai bună decât una de 30%. Însă, oricât ar încerca susținătorii integrării europene să prezinte acordul într-o lumină favorabilă, realitatea e că Trump a reușit să obțină o victorie importantă, așa cum chiar el ar fi spus: „a dat lovitura”.Acordul va avea consecințe majore asupra comerțului transatlantic și va aduce venituri semnificative la bugetul SUA. Exporturile europene către America se ridică la peste 500 de miliarde de euro anual, iar UE are un excedent comercial de 198,2 miliarde de euro. Chiar dacă exporturile vor scădea ușor din cauza noilor tarife, SUA vor încasa miliarde.

Este un tipar care s-a repetat în cazul altor acorduri negociate de președintele Donald Trump: implicarea sa directă a fost decisivă, chiar și în condiții în care șansele păreau reduse.

Miza este considerabilă pentru ambele părți, întrucât UE consideră relația comercială transatlantică drept „cea mai mare relație bilaterală de comerț și investiții din lume”.

Administrația Trump a salutat acordul ca pe o victorie importantă – și, în multe privințe, chiar este. Cu toate acestea, nu poate fi considerat un eșec total pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Întreaga presă europeană îl laudă pe președinte pentru modul în care a negociat în numele americanilor”, a declarat vicepreședintele JD Vance într-o postare pe rețeaua X. „Mâine, presa americană va titra probabil: «Donald Trump a obținut doar 99,9% din ce a cerut»”, a adăugat el, într-o notă ironică.

UE taxată mai mult decât Marea Britanie

Pentru UE, vestea bună este că exportatorii europeni vor plăti un tarif de 15% la intrarea pe piața americană, față de 30%, cât fusese propus inițial. Cu toate acestea, tariful rămâne semnificativ mai mare decât cel anterior și peste pragul de 10% de care beneficiază Regatul Unit.

Totuși, Bruxelles-ul subliniază că noua cotă redusă se aplică multor exporturi-cheie. În plus, industria auto europeană evită un tarif global de 25% introdus în aprilie, fiind supusă unui tarif de 15% la importurile în SUA.

În schimb, Uniunea va elimina taxele vamale pentru o serie de produse americane, a declarat președintele Trump. Cu toate acestea, exporturile europene de oțel și aluminiu vor continua să fie taxate cu 50% la intrarea în SUA.

Pentru Trump, acordul survine la scurt timp după înțelegerea încheiată cu Japonia și consolidează poziția sa de negociator dur în politica comercială globală. Casa Albă estimează că noul acord cu UE va aduce încasări de circa 90 de miliarde de dolari la bugetul federal, pe baza volumelor comerciale de anul trecut.

De asemenea, Uniunea s-a angajat să achiziționeze energie și echipamente militare americane în valoare de sute de miliarde de dolari. Președintele Trump a declarat că investițiile europene în Statele Unite vor crește cu aproximativ 600 de miliarde de dolari, iar cheltuielile UE pe energie americană vor ajunge la 750 de miliarde.

Acordul este prezentat drept un moment de referință în relațiile dintre Washington și Bruxelles, dar negocierile nu au fost ușoare.

Ambele părți au adoptat o poziție dură, însă niciuna nu și-a dorit ca termenul limită de 1 august să fie depășit. UE a încercat să proiecteze imaginea unui partener ferm, pregătit să introducă măsuri de retorsiune.

Timp de ani de zile, președintele Trump a criticat practicile comerciale europene, pe care le consideră dezechilibrate. În 2024, Statele Unite au importat cu 236 de miliarde de dolari mai multe bunuri din UE decât au exportat în sens invers – o diferență pe care Trump o interpretează drept o pierdere netă pentru economia americană, deși realitatea economică este mai complexă.

O altă nemulțumire a Washingtonului vizează reglementările stricte impuse de UE – de la autovehicule la produse agroalimentare –, care, în opinia Casei Albe, îngreunează accesul firmelor americane pe piața europeană.

La anunțarea acordului, Ursula von der Leyen a recunoscut necesitatea unui echilibru: „Trebuie să reechilibrăm această relație. Avem un parteneriat comercial solid, dar vrem să îl facem mai sustenabil.”

Uniunea Europeană a intrat în aceste negocieri slăbită

Uniunea Europeană a intrat în aceste negocieri într-o poziție complicată: economia zonei euro se confruntă cu o creștere anemică, iar săptămâna trecută Banca Centrală Europeană a avertizat asupra unui climat internațional „excepțional de incert”.

În plus, dependența Europei de sprijinul militar american, în special în contextul războiului din Ucraina, a reprezentat o vulnerabilitate. Unii oficiali de la Bruxelles au exprimat temeri că președintele Trump ar putea condiționa în viitor sprijinul pentru Ucraina sau chiar prezența militară americană în Europa.

„UE s-a aflat într-o poziție slabă, din păcate. Nu avea multe opțiuni. Trump nu era dispus să cedeze și s-a acceptat o variantă de compromis. E o zi proastă pentru comerțul internațional, dar putea fi mult mai rău”, a declarat pentru BBC John Clarke, fost negociator comercial european.

Acest acord confirmă determinarea președintelui Trump de a reconfigura modul în care prima economie a lumii își gestionează relațiile comerciale. Iar UE, cu cele 27 de state membre și interese divergente, s-a dovedit un partener dificil.

Reacții în pricipalele state UE

Cancelarul german Friedrich Merz a salutat duminică acordul comercial dintre Statele Unite şi UE care prevede taxe vamale de 15% asupra exporturilor europene, dar industria primei economii a continentului se aşteaptă la pierderi importante. Roma a salutat, de asemenea, acordul, considerând că acesta evită un război comercial, dar rămâne prudentă, în aşteptarea detaliilor. În Franţa, opoziţia a denunţat înţelegerea la care au ajuns Donald Trump şi Ursula von der Leyen, relatează AFP.

Acest acord obţinut cu greu permite „evitarea unei escaladări inutile a relaţiilor comerciale transatlantice”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, în condiţiile în care Statele Unite sunt primul partener comercial al Germaniei.

„Am reuşit să ne păstrăm interesele fundamentale, chiar dacă mi-aş fi dorit mai multe facilităţi în comerţul transatlantic”, a adăugat el, declarându-se uşurat în special în cazul industriei auto, „unde taxele vamale actuale, care se ridică la 27,5%, vor fi aproape înjumătăţite, ajungând la 15%”. „Tocmai în acest domeniu, reducerea rapidă a taxelor vamale are o importanţă capitală”, a subliniat liderul primei economii europene.

Pe lângă industria auto, pilon al industriei germane, sectoarele chimic şi al maşinilor depind în mod special de exporturile către Statele Unite.

Cancelarul conservator şi-a exprimat în faţa Comisiei Europene „sprijinul total pentru negocierile care vor începe acum cu privire la detaliile acordului”.

Mai rezervat, ministrul german al finanţelor, Lars Klingeil, a declarat că ajungerea la o soluţie negociată cu Washingtonul este „un lucru bun într-o primă fază”. „Vom evalua acum rezultatul negocierilor şi repercusiunile sale asupra economiei şi ocupării forţei de muncă în Germania”, a adăugat el.

Industria germană, nemulțumită

Industria germană a început să facă calculele şi prevede „repercusiuni negative considerabile” pentru acest sector cheie al economiei germane, puternic orientat către export. „Lipsa unui acord privind exporturile de oţel şi aluminiu este o lovitură suplimentară”, subliniază BDI. UE se confruntă în prezent cu taxe vamale de 50% la exporturile de oţel către Statele Unite, dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că s-a ajuns la un compromis cu Donald Trump. „Între noi, taxele vamale vor fi reduse şi va fi instituit un sistem de cote”, a declarat ea. Preşedintele american a asigurat însă că lucrurile vor rămâne „aşa cum sunt”.

Industria chimică germană consideră „prea mari” taxele vamale de 15%. „Când te aştepţi la un uragan, te bucuri de o simplă furtună. S-a evitat o nouă escaladare. Cu toate acestea, preţul de plătit este ridicat pentru ambele părţi”, a reacţionat într-un comunicat federaţia VCI din industria chimică, care reprezintă giganţi industriali precum Bayer sau BASF.

Federaţia Germană a Comerţului Exterior (BGA) a vorbit despre un „compromis dureros”, cu un nivel al suprataxelor care reprezintă o „ameninţare existenţială” pentru multe întreprinderi.

Unul dintre cei mai influenţi economişti ai ţării, Clemens Fuest, a calificat acordul anunţat drept „o umilinţă pentru UE, care reflectă dezechilibrul de putere”. „Europenii trebuie să se trezească, să se concentreze mai mult pe puterea lor economică şi să-şi reducă dependenţa militară şi tehnologică faţă de Statele Unite”, a scris el pe X.

Italia, prudentă

La fel ca Berlinul, Roma a salutat duminică seara acordul comercial, considerând că acesta evită un război comercial, dar rămâne prudentă în aşteptarea detaliilor. „Acordul dintre UE şi Statele Unite pune capăt unei perioade de incertitudine şi evită un război comercial. Vom examina toate detaliile”, a scris pe X Antonio Tajani, şeful diplomaţiei italiene.

Acelaşi ton a fost adoptat şi de şefa guvernului, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Etiopia pentru un summit al ONU privind securitatea alimentară. „Consider că este pozitiv faptul că s-a ajuns la un acord, dar până nu văd detaliile, nu pot formula o concluzie mai bună”, a declarat ea la Addis Abeba, citată de presa italiană.

Opoziția din Franța denunță acordul

Partidele de opoziţie de stânga şi de dreapta din Franţa sunt pe aceeaşi lungime de undă: acordul anunţat diminică seară de Donald Trump şi Ursula von der Leyen subminează suveranitatea franceză.

Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a descris acordul drept „un fiasco politic, economic şi moral”. „Comisia (Europeană) a acceptat clauze asimetrice pe care Franţa, dacă ar fi fost guvernată de un executiv patriotic, nu le-ar fi acceptat niciodată. Gaze în valoare de sute de miliarde de euro, precum şi arme, vor trebui importate în fiecare an din Statele Unite", a denunţat şefa de facto a Rassemblement National (RN), vorbind despre o „capitulare pentru industria franceză şi pentru suveranitatea energetică şi militară” franceză.

Aceeaşi atitudine este valabilă şi pentru extrema stângă, unde liderul La France Insoumise, Jean-Luc Mélenchon, consideră că „totul a fost cedat lui Trump”. „Tarife, achiziţii obligatorii, o taxă de 5% din PIB: liberalismul, concurenţa liberă şi nedistorsionată şi celelalte reguli ale Tratatului de la Lisabona sunt o glumă proastă”, a denunţat el, pledând pentru „alegerea insubordonării faţă de Imperiu şi nealiniere” drept „singura alternativă posibilă”.

Pentru Pierre Jouvet, secretar general al Partidului Socialist şi deputat european, acest acord este unul de „vasalizare”. „Sunteţi mulţumiţi cu "doar" 15% taxe vamale? Dar sunt locurile noastre de muncă, producţia noastră şi mediul pe care Ursula von der Leyen le-a sacrificat promiţând investiţii de 600 de miliarde de dolari în Statele Unite şi achiziţionarea de gaze naturale lichefiate”, a subliniat el.

În ultimele zile, Washingtonul a anunțat acorduri similare și cu Japonia, Regatul Unit, Vietnam și Indonezia. Urmează negocieri cu ceilalți parteneri majori – Mexic, Canada și, desigur, China.

Pentru a treia oară în tot atâtea luni, SUA și China reiau negocierile comerciale. Există speranțe că impunerea unor tarife mai mari ar putea fi suspendată pentru încă 90 de zile.

Dar Beijingul a adoptat până acum o poziție mai dură decât ceilalți parteneri comerciali ai Washingtonului. Iar dacă negocierile cu China eșuează, comerțul mondial ar putea rămâne expus unor noi turbulențe în lunile următoare.