Video Cum este construit viaductul uriaș de la Nădășelu, prin metoda consolei echilibrate, rar folosită în România

Viaductul Nădășelu, unul dintre cele mai spectaculoase din România, prinde formă pe Autostrada Transilvania. Pasajul de 1,2 kilometri, construit prin metoda consolei echilibrate, trebuie finalizat în 2026, alături de viaductul Topa Mică, pentru deschiderea unui tronson de 40 de kilometri din A3.

Viaductul Nădășelu traversează cimitirul satului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Tronsonul de 42 de kilometri Nădășelu – Poarta Sălajului din Autostrada Transilvania (A3), pe ruta Cluj-Napoca – Oradea, ar putea fi finalizat în 2026, odată cu încheierea lucrărilor la viaductele construite la Nădășelu și Topa Mică.

Șantierul complex de pe Autostrada Transilvania

Lucrările la viaductul Topa Mică, cu o lungime de circa doi kilometri, și la viaductul Nădășelu, de aproximativ 1,2 kilometri, au început în primăvara anului 2025 și au termen de finalizare în 2026. Construcția lor este impusă de solul argilos și instabil, care nu permite realizarea unui terasament clasic și necesită soluții inginerești complexe, cu piloți forați adânc și structuri masive din beton.

La Nădășelu (județul Cluj), constructorii lucrează la elementele de suprastructură ale viitorului viaduct de peste un kilometru, care, pe noul traseu, va trece peste cimitirul satului. Proiectul este unul aparte, viaductul fiind construit printr-o tehnică rar folosită până acum în România, cea a consolei echilibrate („balanced cantilever”).

Potrivit specialiștilor, pasajul construit în consolă este definit ca un pasaj care folosește consolele drept principale elemente structurale, permițând deschideri mai mari și posibilitatea de a fi construit fără cofraje sau sprijiniri provizorii. Poate fi realizat fie ca pasaj cu grinzi, fie ca pasaj cu ferme, structuri alcătuite din bare legate între ele, și este avantajos în situațiile în care terenul de fundare are tasări inegale. De asemenea, poate fi construit fără sprijiniri provizorii și permite deschideri mai mari.

→

Imaginea 1/10: Viaductul de la Nădășelu Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (15) jpg

„Consolele sunt considerate unele dintre componentele importante în aplicațiile inginerești. Ingineria construcțiilor civile folosește aceste structuri la podurile în consolă și la balcoane. Utilajele și structurile din construcții trebuie să fie cât mai flexibile și capabile să reziste la niveluri ridicate de solicitare. De aceea, cele mai bune proiecte de grinzi în consolă se bazează pe optimizarea mai multor obiective: rezistență maximă și durată de viață îndelungată, corelate cu greutate redusă și costuri cât mai eficiente”, arată un studiu publicat de Institutul Avansat de Știință și Tehnologie din Coreea.

Metoda consolei echilibrate, folosită și pe A1

În România, în afară de segmentul de autostradă de la Nădășelu, un alt viaduct realizat prin metoda consolei echilibrate a fost ridicat la Tălmăcel, în județul Sibiu, pe Secțiunea 1 Sibiu – Boița (13 kilometri) a Autostrăzii Sibiu–Pitești, deschisă circulației în 2022.

În 2021, la construcția viaductului, cu o lungime de peste 600 de metri și o înălțime de până la 30 de metri, grinzile din capete au fost turnate la fața locului, în cofraje susținute de un ansamblu de schele metalice.

„Combinația aceasta nu a mai fost folosită pe un alt pod în România și reprezintă o încercare tehnică destul de importantă. Metoda este foarte folosită pentru văile adânci, unde accesul este dificil, iar dealurile din jurul nostru sunt foarte afectate de apă, foarte predispuse la alunecări de teren”, informa atunci șeful de șantier Alexandru Bogdan, citat de Pro TV.

Avans pe tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului

La Nădășelu, locul unde se oprește Autostrada Transilvania, pe tronsonul Târgu Mureș – Cluj, doi piloni uriași ai viaductului au fost construiți pe dealurile localității clujene, peste cimitir și mai jos de fostul traseu afectat de alunecări de teren. Stadiul fizic al lucrărilor, atât la Nădășelu, cât și la Topa Mică, a depășit 50 la sută, informa recent Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Pe șantier au fost mobilizați peste 250 de muncitori și peste 100 de utilaje.

→

Imaginea 1/7: Viaductul de la Nădășelu Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (4) jpg

„Viaductul Topa Mică (2 kilometri lungime): Asocierea de constructori turci și români (Ozaltin–Ilgaz–Visio Construct) a montat deja 200 de grinzi, adică jumătate din totalul necesar. Viaductul Nădășelu (1,2 kilometri lungime): au început primele montaje: 18 grinzi din 192. Aici se folosește metoda «balanced cantilever». Fiecare grindă este turnată pe loc, segment cu segment, extinzându-se din pilon spre capete, fără sprijin provizoriu pe întreaga deschidere. Tehnica este una complexă și cere precizie. Pe lângă montarea grinzilor, se lucrează la consolidarea zidurilor de sprijin și la betonarea elevațiilor. După finalizarea lucrărilor la cele două viaducte și la secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului (42,84 kilometri), vom circula continuu pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș”, informa, în martie, Cristian Pistol, directorul CNAIR.

Valoarea lucrărilor se ridică la 995 de milioane de lei, fără TVA, proiectul fiind finanțat prin Programul Transport (PT) 2021–2027.

Tot în 2026 va trebui finalizat și nodul rutier de la Românași, intrat recent în șantier. Contractul pentru construcția nodului rutier, cu o valoare de 71,3 milioane de lei, finanțat prin PNRR, are un termen de execuție de șapte luni. Nodul de la Românași, construit de UMB, va asigura legătura cu Autostrada Transilvania, pe subsecțiunea Zimbor – Poarta Sălajului, cu DN1F și DJ108A, până la finalizarea secțiunii Poarta Sălajului – Zalău, estimată pentru anul 2031.

100 de kilometri din Autostrada Transilvania, așteptați până în 2027

Pe restul traseului dintre localitățile Nădășelu și Poarta Sălajului, o zonă cuprinsă între județele Cluj și Sălaj, lucrările sunt într-un stadiu avansat. Segmentele Nădășelu – Mihăiești (17 kilometri), Mihăiești – Zimbor (13 kilometri) și Zimbor – Poarta Sălajului (12 kilometri) se află în șantier din 2021. Pe întreg traseul dintre Nădășelu și Poarta Sălajului au fost proiectate 16 poduri și 18 viaducte, care traversează zona deluroasă a județelor Cluj și Sălaj.

Tot în 2026 ar putea fi deschis și tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș, de 26 de kilometri, din județul Bihor. Acest segment din Autostrada Transilvania cuprinde unul dintre cele mai lungi viaducte de autostradă din Europa, la Suplacu de Barcău, cu o lungime de 1,8 kilometri. Unele estimări optimiste, invocate chiar și de oficiali din Ministerul Transporturilor, iau în calcul realizarea anticipată a segmentului de aproape 29 de kilometri dintre Chiribiș și Biharia, al cărui termen contractual de deschidere este anul 2027. Astfel, până la mijlocul anului viitor, este așteptată finalizarea a circa 100 de kilometri din Autostrada Transilvania (A3), între Cluj-Napoca și Oradea.

Autostrada Transilvania, începută în 2004

Primele lucrări la Autostrada Transilvania, proiectată inițial să lege Brașovul de Vama Borș și nord-vestul României, au început în 2004, în baza contractului atribuit companiei Bechtel. Planul viza o autostradă de peste 400 de kilometri, care urma să treacă prin Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca, Zalău și Oradea, completată de tronsonul București – Brașov.

Ulterior, segmentul Brașov – Târgu Mureș a fost scos din planurile inițiale, fiind înlocuit de Autostrada Sebeș – Turda (A10).

Primii 42 de kilometri ai A3, între Turda și Cluj-Napoca, până în zona Gilău, au fost deschiși la 1 decembrie 2009. În anii următori au fost finalizate și alte sectoare dintre Târgu Mureș și Cluj-Napoca, astfel că în prezent se circulă neîntrerupt între Târgu Mureș și Nădășelu, pe aproximativ 113 kilometri.

Pe ruta Cluj-Napoca – Oradea – Vama Borș, lungă de 167 de kilometri, au fost deschise până acum trei secțiuni, cu o lungime totală de circa 30 de kilometri: Gilău – Nădășelu, Nușfalău – Suplacu de Barcău și Biharia – Borș.

Autostrada din nord-vestul României ar putea fi finalizată integral cel mai devreme în 2031, odată cu încheierea lucrărilor la cele două segmente din Sălaj (Poarta Sălajului – Zalău și Zalău – Nușfalău) în lungime totală de aproape 40 de kilometri, care includ și tunelul Meseș, de aproape trei kilometri.