Concluziile Inspecției Judiciare după documentarul Recorder: „Nu se confirmă niciuna dintre acuzații”

Inspecția Judiciară a concluzionat, într-un raport publicat recent, că niciuna dintre acuzațiile formulate în documentarul „Justiție capturată”, despre presupuse influențe asupra soluțiilor pronunțate în dosare de corupție, nu se confirmă.

Inspecția Judiciară a cercetat acuzațiile lansate în documentarul recorder. Sursa: Freepik.com

Un raport al Inspecției Judiciare, datat 26 ianuarie 2026, a analizat conținutul materialului de presă "Justiție capturată”, publicat în decembrie 2025 pe site-ul Recorder, iar concluzia finală a acestuia a fost că nu se confirmă niciuna dintre acuzațiile prezentate în documentar.

Inspecția Judiciară susține că acuzațiile nu se confirmă

Inspecția Judiciară a arătat că documentarul vizează aspecte considerate relevante pentru funcționarea sistemului judiciar, atât din perspectiva instanțelor, cât și a parchetelor, și se concentrează asupra modului în care este prezentată activitatea Curții de Apel București și a conducerii acesteia, într-o cheie negativă.

Verificările Inspecției Judiciare au fost declanșate în urma apariției documentarului, care semnala posibile influențe exercitate de persoane cu funcții de conducere din justiție asupra practicii instanțelor în dosare cu impact public. Potrivit instituției, întrucât unele dintre aspectele prezentate au mai fost analizate în trecut, Inspecția Judiciară a demarat activități de verificare limitate la elementele considerate relevante și neexaminate până la acel moment.

„Verificările exhaustive efectuate nu confirmă în niciun fel susținerile formulate în materialul de presă potrivit cărora, la nivelul Curții de Apel București, ar fi existat un mecanism de influențare a soluțiilor pronunțate în dosare de corupție prin modificarea compunerii completurilor de judecată”, se arată în raportul semnat de inspectorul-șef Roxana Ioana Petcu.

O parte dintre concluzii au fost consemnate anterior într-un raport publicat la 22 decembrie 2025. Raportul final, întocmit la finalul lunii ianuarie 2026, reia și completează aceste verificări, concentrându-se asupra modului de constituire a completurilor de judecată în anumite cauze intens mediatizate, dar și asupra eventualelor căi de atac formulate de judecători în legătură cu actele administrative emise de instanțe.

Dosarele vizate de cercetări

Inspecția Judiciară a precizat că a analizat acuzațiile formulate în materialul Recorder potrivit cărora, la nivelul Curții de Apel București, soluțiile pronunțate în dosare de corupție ar fi fost influențate prin modificarea completurilor de judecată, ca urmare a unor decizii manageriale.

Verificările au vizat, în acest caz, dosarul nr. 25638/3/2015, fiind analizate atât parcursul procesual al cauzei, cât și actele administrative privind schimbarea componenței completurilor.

Potrivit raportului, prescripția faptelor era deja împlinită la momentul înregistrării dosarului pe rolul Curții de Apel București, iar modificările de complet au fost determinate de motive obiective și dispuse în conformitate cu dispozițiile legale și regulamentare, fără a avea legătură cu intervenirea prescripției sau cu influențarea soluției.

„Niciuna dintre acuzațiile prezentate în materialul de presă în legătură cu acest dosar nu se confirmă”, a transmis Inspecția Judiciară.

În cazul unui alt dosar (nr. 1977/122/2022), Inspecția Judiciară a analizat afirmațiile din materialul Recorder potrivit cărora modificările de compunere a completului de judecată ar fi fost nejustificate și ar fi afectat soluționarea cauzei, inclusiv prin neprelungirea delegării unui judecător, fapt prezentat ca o eliminare intenționată din complet.

Potrivit raportului Inspecției Judiciare, modificările intervenite au fost determinate de incidente procedurale și au avut loc în limite rezonabile, raportat la natura cauzei, fără a exista încălcări ale normelor legale sau procedurale.

„Alegațiile formulate în materialul de presă nu se confirmă”, arată raportul.

Raportul Inspecției Judiciare arată că acuzațiile nu se susțin nici în cazul dosarului nr. 9577/2/2012, unde au fost analizate afirmațiile din materialul Recorder potrivit cărora ar fi existat modificări nejustificate ale compunerii completului de judecată, realizate cu scopul pronunțării unei soluții de achitare.

Verificările Inspecției Judiciare au arătat că modificările au fost dispuse în limitele legii și nu au avut ca finalitate influențarea soluției pronunțate.

O concluzie similară, potrivit căreia acuzațiile nu se susțin, a fost prezentată de Inspecția Judiciară și în cazul dosarului nr. 2637/2/2022. Inspecția Judiciară a analizat afirmațiile din materialul Recorder potrivit cărora un judecător ar fi fost înlocuit din completul de judecată fără motive obiective, exclusiv pentru tergiversarea soluționării cauzei și pentru a sugera că dosarul ar fi trebuit soluționat obligatoriu prin condamnare.

„Inspecția Judiciară concluzionează că acuzațiile nu corespund realității obiective. Modificarea compunerii completului de judecată a fost determinată exclusiv de motive administrative obiective, precum promovarea unui judecător nou și necesitatea echilibrării volumului de activitate, și a fost dispusă prin hotărâre a colegiului de conducere. Cauza se află încă pe rolul instanței, astfel că nu poate fi reținută nicio influență asupra soluției, cercetarea judecătorească continuând cu respectarea dreptului la apărare și a principiilor procesuale”, arată Inspecția Judiciară.

Autorii raportului notează că, în ultimii ani, discursul public referitor la presupusa influențare a actului de justiție a cunoscut o intensificare semnificativă. Fenomenul nu a apărut izolat și trebuie înțeles în contextul mai larg al transformărilor și tensiunilor care au marcat sistemul judiciar începând cu anul 2017.

„Un prim element relevant îl constituie succesiunea unor decizii cu impact major asupra arhitecturii instituționale a justiției, precum înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, revocarea conducerii Direcției Naționale Anticorupție, precum și multiplele intervenții ale Curții Constituționale privind competențele anumitor instituții și limitele exercitării acestora”, arată Inspecția Judiciară.

Raportul amintește de presiunile asupra Justiției

Autorii raportului menționează că aceste evenimente au fost frecvent prezentate în spațiul public într-o cheie conflictuală, favorizând percepția existenței unor presiuni sau interferențe în funcționarea justiției.

Un alt factor determinant pentru modul în care a fost privită justiția îl reprezintă mediatizarea intensă a unor cauze penale cu rezonanță publică, în special a celor aflate într-un stadiu avansat de judecată sau soluționate definitiv prin intervenția prescripției răspunderii penale.

„În lipsa unei înțelegeri aprofundate a mecanismelor juridice incidente și a contextului temporal al acestor cauze, soluțiile pronunțate au fost prezentate, uneori, ca rezultat al unor intervenții exterioare sau al unor decizii administrative, fără a se face distincția necesară între cauzalitatea juridică și coincidența temporală”, arată Inspecția Judiciară.

Discursul public cu privire la modul de funcționare a justiției a evoluat treptat de la critici punctuale la formularea unor acuzații generalizate privind funcționarea sistemului judiciar, se arată in raport.

„În mod particular, în ultimele aproximativ opt luni, aceste atacuri au cunoscut o intensitate sporită, manifestându-se sub diverse pretexte, inclusiv prin reluarea constantă a temei pensiilor de serviciu ale magistraților, prezentată frecvent într-o manieră simplificată sau distorsionată, deconectată de cadrul constituțional și de jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale. Această temă a fost utilizată recurent pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea corpului judiciar și pentru a alimenta ideea existenței unor privilegii incompatibile cu exercitarea unei justiții independente”, mai notează Inspecția Judiciară.

Criticile aduse justiției se înscriu într-o dinamică mai amplă a discursului public din ultimii ani, în care achitările, aplicarea prescripției sau soluțiile contrare așteptărilor create anterior au fost prezentate, în mod recurent, ca indicatori ai unei disfuncționalități, arată documentul.

„În acest context, materialul publicat de Recorder reprezintă un punct de vârf al acestui discurs, valorificând declarații, percepții și experiențe individuale deja prezente în spațiul public și integrându-le într-o narațiune coerentă despre presupusa «capturare» sau influențare a justiției. Relevant este faptul că materialul Recorder preia, în mod selectiv, vocea unor magistrați sau foști magistrați care au exprimat anterior critici similare”, arată Inspecția Judiciară.

Potrivit instituției, procurorii dispun de mijloace procesuale clare pentru a contesta soluțiile instanțelor, iar utilizarea spațiului public pentru a exprima nemulțumiri față de hotărâri judecătorești definitive sau pentru a sugera necesitatea „corectării” comportamentului judecătorilor contravine regulilor de funcționare ale statului de drept.