Exod fără precedent: Tot mai mulți americani părăsesc SUA. Unde se mută și de ce

În al 250-lea an de existență, Statele Unite – țara care s-a definit prin valuri succesive de imigranți – par să traverseze un moment de cotitură: tot mai mulți americani aleg să plece, iar pentru prima dată după deceniile de după Marea Criză Economică, bilanțul migrației a devenit negativ, scrie The Wall Street Journal.

În 2025, potrivit estimărilor Brookings Institution, SUA au înregistrat o pierdere netă de aproximativ 150.000 de persoane, iar tendința ar putea continua și în 2026. Administrația de la Casa Albă a salutat scăderea migrației nete ca pe o dovadă a eficienței politicilor de deportare și restricționare a vizelor. Însă dincolo de dezbaterea politică, datele arată un fenomen mai puțin discutat: un număr record de cetățeni americani își refac viața în afara granițelor.

Statele Unite nu mai colectează statistici complete privind plecările cetățenilor încă din perioada administrației Dwight D. Eisenhower. Totuși, informațiile privind permisele de ședere, achizițiile de locuințe, înscrierile la universități și cererile de cetățenie din peste 50 de state indică o creștere fără precedent a diasporei americane. Estimările variază între 4 și 9 milioane de americani care trăiesc deja peste hotare.

Europa și America Latină, destinații preferate

În aproape toate cele 27 de state membre ale Uniunea Europeană, numărul americanilor care se stabilesc pentru muncă sau studii este la un nivel record. În Portugalia, populația americană a crescut cu peste 500% față de perioada pandemiei, iar numai în 2024 avansul a fost de 36%. În ultimul deceniu, numărul rezidenților americani aproape s-a dublat în Spania și Țările de Jos și s-a mai mult decât dublat în Cehia.

În Irlanda, 10.000 de americani s-au stabilit în 2025 – de două ori mai mulți decât în anul precedent. În Germania, pentru prima dată în ultimii ani, mai mulți americani au ales să se mute acolo decât germani în SUA.

În paralel, Mexicul rămâne una dintre principalele destinații, cu aproximativ 1,6 milioane de cetățeni americani estimați în 2022 de Departamentul de Stat. Canada găzduiește peste 250.000, iar Regatul Unit peste 325.000, parte a unei comunități de peste 1,5 milioane de americani în Europa, potrivit organizației Association of Americans Resident Overseas.

Motivele: costul vieții, siguranța, politica

Fenomenul a fost supranumit de unii comentatori „Donald Dash”, pe fondul creșterii plecărilor în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Totuși, tendința este mai veche și are rădăcini structurale: extinderea muncii la distanță, costurile ridicate ale vieții, sistemul medical scump și polarizarea politică.

Datele Departmentului de Securitate Internă arată că anul trecut au avut loc 675.000 de deportări și 2,2 milioane de „auto-deportări”. În același timp, imigrația totală a scăzut la 2,6–2,7 milioane de persoane în 2025, față de aproape 6 milioane în 2023.

Pentru mulți dintre cei care pleacă, diferența este legată de calitatea vieții. „Salariile sunt mai mari în SUA, dar calitatea vieții este mai ridicată în Europa”, spune Chris Ford, un american stabilit la Berlin, unde își crește copiii.

Un sondaj realizat anul trecut de Gallup indică faptul că unul din cinci americani ar dori să se stabilească definitiv în străinătate, dublu față de perioada crizei financiare din 2008.

Un nou „vis american”?

Universitățile europene atrag un număr tot mai mare de studenți americani. În Regatul Unit, cererile pentru cetățenie britanică din partea americanilor au atins cel mai ridicat nivel din 2004, iar pașapoartele irlandeze sunt solicitate într-un număr record.

Companii specializate în relocare raportează o creștere puternică a cererii. De la antreprenori din Midwest până la pensionari, profilul emigrantului american s-a diversificat. Nu mai este vorba doar despre „nomazi digitali”, ci despre familii cu copii care se înscriu în școli locale și își proiectează viitorul în afara SUA.

În anii 1930, în plină criză economică, peste 100.000 de americani aplicau pentru a lucra în fabricile Uniunii Sovietice. Astăzi, destinațiile sunt democrațiile sociale europene, care oferă servicii publice accesibile, orașe pietonale și sisteme de sănătate mai puțin costisitoare.

Rămâne însă întrebarea fundamentală: reprezintă acest exod o dovadă a forței economiei americane – care le permite cetățenilor să își permită o viață în altă parte – sau un semnal al erodării încrederii în „excepționalismul american”?

Deocamdată, cifrele sugerează o realitate nouă: pentru un număr tot mai mare de americani, „visul american” nu mai înseamnă neapărat să trăiască în America.