Cine este şeful Serviciului Omoruri căruia Carmen Dan i-a cerut demisia: l-a anchetat pe „Interesul Naţional“ şi a criticat modificările Codurilor Penale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisarul Radu Gavriş, şeful Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei, cel care a coordonat echipa care l-a capturat pe pedofilul Eugen Stan pentru ca ulterior ministrul Carmen Dan să-i ceară demisia, are împreună cu echipa lui, performanţe neatinse de nicio altă structură similară din Europa. A fost şi foarte critic atunci s-a discutat despre modificarea Codurilor Penale, ministrul Carmen Dan atrăgându-i atenţia că nu ar trebui să comenteze.

Specialiştii au criticat dur intenţia ministrului de Interne, Carmen Dan, de a-l demite pe şeful Serviciului Omoruri, din Poliţia Capitalei, comisarul-şef  Radu Gavriş.

„Asta confirmă pentru a nu ştiu câta oară că orice faptă bună nu rămâne nepedepsită. A solicita demisia unui om care este extraordinar de bine pregătit şi care conduce un serviciu extrem de sensibil - şi cifrele stau mărturie, numai pentru că şi-a permis să spună un adevăr sau poate că una dintre anchete s-a derulat cu dificultate şi care nici măcar nu este în competenţa Serviciului Omoruri, e o mare greşeală. Ofiţerii Serviciului Omoruri au fost solicitaţi în acest caz tocmai pentru că sunt recunoscuţi ca fiind profesionişti desăvârşiţi. Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei este recunoscut la nivelul întregii Poliţii Române ca fiind unul de elită. Este trist să vezi că oameni care îşi fac datoria sunt sancţionaţi pe nedrept“, a explicat, pentru „Adevărul“, expertul criminolog Dan Antonescu.

Acesta crede că în spatele demiterii comisarului-şef  Radu Gavriş se află, de fapt, nemulţumirea ministrului faţă de criticile aduse de poliţist modificărilor Codurilor Penale. 

„Omul acesta a avut tăria de caracter profesională să vorbească despre greşeala modificării Codurilor Penale. Nu a spus-o numai el, dar şi foarte mulţi magistraţi. Este inadmisibil să ne întoarcem în Evul Mediu al justiţiei. Pe întreg mapamondul, imaginile camerelor video sunt folosite ca probe în cazul infracţiunilor, dar la noi ar putea să nu mai fie luate în considerare. Din păcate, cele mai multe dintre modificările aduse legilor justiţiei au în vedere, cumva, să facă actul de justiţie cât mai greu, în aşa fel cei care au omis infracţiuni să scape cât mai uşor“, a mai spus Dan Antonescu.

Criticile comisarului Gavriş

În urmă cu mai puţin de o lună, comisarul Radu Gavriş, şeful Serviciului Omoruri din cadrul Poliţiei Capitalei atrăgea atenţia că propunerile de modificare a Codurilor Penale propuse în Parlament desfiinţează orice dosar penal în care sunt investigate fapte cu violenţă. Criminali, violatori sau aflţi infractori periculoşi vor fi prinşi mult mai greu sau poate niciodată. 

„Excluderea camerelor de supraveghere din mijloacele de probă ar duce înapoi sistemul judiciar cu 20 de ani. În anii 90, la începutul anilor 2000, orice faptă din spaţiul public risca să rămână cu autor necunoscut. Pe scurt, un autor de omor, pedofil, orice infracţiune gravă cu care ne ocupăm şi pentru care pot să vorbesc poate să rămână în continuare în libertate şi să comită aceste fapte”, spunea în decembrie comisarul Radu Gavriş, şeful Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei, 

„Vorbind concret pe speţa de la metrou, ar fi fost foarte greu... Toate statele din UE alocă bani şi resurse pentru a monta cât mai multe camere, pentru a putea sesiza, preveni şi chiar a combate infracţiuni comise în spaţiul public. Sunt şi în Bucureşti, nu atât de multe cât ne-am dori, nu atât de performante, dar sunt şi ne ajută foarte mult. În ultimii şase ani de zile nu mai avem niciun omor cu autor necunoscut, toate omorurile au fost soluţionate. În foarte multe din aceste cazuri ne-am bazat pe aceste camere. Sunt cazuri în care autorul a fost prins, reţinut, arestat şi condamnat şi în care probatoriul s-a făcut în special pe baza imaginilor surprinse de camerele de supraveghere”, a adăugat comisarul.

În cazul unei alte propuneri de modificare a codurilor penale, aceea de a interzice publicarea unor dat din dosar, şeful Serviciului Omoruri a spus despre crima de la metrou că, fără să anunţe că suspecta principală nu se mai află la metrou, s-ar fi circulat în continuare multe zile cu spatele la perete, iar oamenii ar fi devenit extrem de circumspecţi cu toată lumea, creându-se astfel o stare de panică.

Întrebat dacă infracţionalitatea poate creşte dacă aceste modificări vor intra în vigoare, Radu Gavriş a spus că este „sigur”. „Sunt sigur, nu cred. Sunt sigur!”, a subliniat el.

Totodată, şeful Serviciului Omoruri a criticat şi propunerea ca suspectul dintr-un caz să participe la audierea victimei.

„Pedofilul să participe la audierea unui copil abuzat... n-am cum să comentez o astfel de idee. Există grijă pentru drepturile suspectului, dar cred că datoria statului român este să protejeze prima oară victimele”, a mai spus el.

Reacţia ministrului Carmen Dan

Carmen Dan a subliniat atunci că Radu Gavriş nu a avut aprobarea şefilor săi de a da un interviu presei, iar opinia comisarului nu reflectă poziţia ministerului de interne.

„Nu, nu se face o anchetă. Este un poliţist care şi-a exprimat un punct de vedere, repet, nu i-am dat eu acel mandat. Eu cred că rigorile acestei funcţii impun o anumită reţinere. Cred că poliţiştii trebuie să se ţină departe de sfera politică şi din punctul meu de vedere atât timp cât şi-a expus public o părere personală, fiind cunoscut ca un bun profesionist, ca un bun specialist, şi-a adus singur un deserviciu”, a spus Carmen Dan.

Controale la Serviciul Omoruri după ridicarea imunităţii lui Oprea

 

Poliţiştii de la Serviciul Omoruri au fost vizaţi şi în trecut de controale cu „iz politic”. La începutul anului 2016 „au avut parte” de trei controale.

Mai exact, controalele au fost declanşate pe 28 ianuarie 2016, la fix o zi după ce fostului ministru de Interne Gabriel Oprea i s-a ridicat imunitatea parlamentară pentru a putea fi cercetat penal. Dosar care i s-a întocmit în urma anchetei efectuate de poliţiştii Serviciului Omoruri, din Poliţia Capitalei. Concret, ei sunt cei care au instrumentat iniţial dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, dosar care a pus capăt, practic, carierei lui Gabriel Oprea în Ministerul de Interne. În urma acestui scandal, Oprea a fost nevoit să demisioneze din funcţie şi s-a ales şi cu acuzaţii de abuz în serviciu. Chiar şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, afirmase că cea mai mare parte din cercetarea din acest dosar a fost făcută de lucrătorii Serviciului Omoruri.

Nu întâmplător, susţin surse judiciare, Serviciul Omoruri, din Poliţia Capitalei, condus de comisarul-şef Radu Gavriş, a făcut obiectul mai multor controale venite atât de la Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), cât şi de la Poliţia Capitalei.

Cazul nu este singular. În 2009, reţinerea de către poliţiştii bucureşteni a lui Gigi Becali în dosarul sechestrării hoţilor de maşini, personaj influent la acea vreme, a dus la demiterea întregii conduceri a Poliţiei Capitalei. Ca şi acum, în 2009 şef al Poliţiei Române era tot chestorul Petre Tobă.

Gradul de rezolvare a cazurilor instrumentate de Serviciul Omoruri este de 100%. La nivel european media de rezolvare este de 35-40%.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite