Chişinăul spune "Niet" consulatelor româneşti de la Bălţi şi Cahul

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova a transmis Ambasadei României la Chişinău o notă oficială prin care retrage "nota anterioară de acceptare a

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova a transmis Ambasadei României la Chişinău o notă oficială prin care retrage "nota anterioară de acceptare a deschiderii la Bălţi şi Cahul a două noi consulate". Preşedinţii Traian Băsescu şi Vladimir Voronin bătuseră palma pentru acest demers la începutul anului.

Refuzul autorităţilor de la Chişinău de a permite deschiderea a două noi consulate româneşti la Cahul şi Bălţi a provocat proteste în Republica Moldova, unde atât oameni politici, cât şi oameni de rând acuză puterea că acţionează împotriva intereselor cetăţenilor moldoveni, informează agenţiile de presă de peste Prut.

Directorul Institutului de Politici Publice din Chişinău, Oazu Nantoi, consideră că actuala guvernare este incapabilă să asigure o evoluţie stabilă a raporturilor dintre Republica Moldova şi România, exprimând părerea că această situaţie s-ar putea schimba abia după alegerile generale din 2009.

Iuliana Gorea Costin, fost ambasador al Republicii Moldova la Consiliul Europei între 1997-2001, actualmente preşedinta Asociaţiei Europene de Strategie Politică, ne-a declarat că cererile pentru obţinerea cetăţeniei române ar fi în realitate undeva în jur de două milioane, şi că, în rândul opiniei publice moldoveneşti, s-a atins din nou o masă critică în ceea ce priveşte unirea cu România, aşa cum a fost după destrămarea URSS.

Mai multe vize, mai puţine cereri pentru cetăţenie

Creşterea capacităţii de acordare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova are drept scop scăderea presiunii cauzate de cererile de acordare a cetăţeniei, a explicat ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga. După datele ministrului de interne, în prezent sunt formulate 500.000 de cereri familiale de obţinere a cetăţeniei române, ceea ce echivalează cu aproximativ 900.000 de cereri individuale. Din estimările făcute de MAI, doar 10% din cei care obţin cetăţenia ar rămâne în România, restul urmând să plece în celelalte ţări UE.

Comisarul Orban: Toţi actorii UE ar trebui consultaţi

Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se consulte cu toţi actorii UE - Comisie şi statele membre - în chestiunea acordării cetăţeniei române celor 800.000 de solicitanţi din Republica Moldova, a declarat comisarul european Leonard Orban. Oficialul a recunoscut însă că Executivul european nu ar avea cum să interzică autorităţilor române acordarea de cetăţenie solicitanţilor pentru că nu cade sub incidenţa acquis-ului comunitar acest lucru.