Centrala nucleară de la Cernavodă a fost închisă. România se va baza pe importuri de energie

Nuclearelectrica a început joi dimineața manevrele pentru oprirea controlată a Unității 2 de la CNE Cernavodă, în contextul scăderii continue a nivelului Dunării. Unitatea a fost oprită cu respectarea procedurilor de securitate nucleară, iar specialiștii centralei vor decide ulterior momentul reconectării, în funcție de evoluția nivelului fluviului și a prognozelor hidrologice.

FOTO: Facebook/ Nuclearelectrica Oficial

UPDATE: Centrala de la Cernavodă nu mai produce energie electrică

Unitatea 2 de la Cernavodă a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național, în acest moment cantitate de energie produsă fiind zero. România trebuie să acopere 680 de megawați din alte surse până la repornire.

UPDATE: Nuclearelectrica a început oprirea Unității 2 de la Cernavodă

Nuclearelectrica a început joi dimineața manevrele pentru oprirea controlată a Unității 2 de la CNE Cernavodă, în contextul scăderii continue a nivelului Dunării. Unitatea va fi oprită cu respectarea procedurilor de securitate nucleară, iar specialiștii centralei vor decide ulterior momentul reconectării, în funcție de evoluția nivelului fluviului și a prognozelor hidrologice.

„Decizia de a opri controlat şi Unitatea 2 este determinată de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea”, a transmis Nuclearelectrica.

Potrivit prognozei INHGA pentru perioada 12-19 august, debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, se menține între 1.350 și 1.400 mc/s, în condițiile în care media multianuală pentru luna august este de aproximativ 3.900 mc/s.

Unitatea 1 este deja oprită din 28 iulie, astfel că oprirea Unității 2 înseamnă că ambele reactoare de la Cernavodă vor fi în stare oprită.

Ministerul Energiei susține că deficitul de producție va fi compensat prin energia hidro și eoliană, grupul Rovinari 4 și importuri. Capacitatea transfrontalieră disponibilă pentru importuri este de aproximativ 4.000 MW.

Joi dimineața, la ora 8:11, România avea un consum de 5.800 MW și o producție de 5.860 MW. Energia hidro reprezenta 28% din producție, hidrocarburile 22%, iar energia nucleară doar 10,3%.

Ministerul Energiei menține recomandarea privind reducerea voluntară a consumului, în special între orele 19:00 și 23:00, când presiunea asupra Sistemului Energetic Național este cea mai mare.

Știrea inițială 

Centrala nucleară de la Cernavodă va fi deconectată joi, 13 august, de la Sistemul Energetic Național, într-o procedură care se va desfășura gradual, pe parcursul câtorva ore. România va pierde astfel aproximativ 680 de megawați din producția internă de energie și va trebui să acopere deficitul prin importuri și prin utilizarea altor surse disponibile.

Procedurile de reducere a puterii Reactorului 2 vor începe la ora 7:00, iar în jurul orei 11:00, centrala nu va mai furniza energie în Sistemul Energetic Național, potrivit directorului centralei, Romeo Urjan.

„Asta înseamnă că cei 680 de megawați pe care îi producem la ora 11:00 vor fi scoși din Sistemul Energetic Național”, a explicat acesta.

România se bazează pe importuri, în special din Bulgaria

Energia care nu va mai fi produsă de Cernavodă va fi compensată prin mai multe măsuri. Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, a precizat că autoritățile se bazează pe importuri de energie, rezervele hidro și reducerea voluntară a consumului.

Importurile vor fi realizate în special prin relația cu Bulgaria, unde România are o capacitate crescută de import. Autoritățile estimează că măsurile de reducere voluntară a consumului pot aduce economii de aproximativ 200-400 de megawați în perioadele de vârf ale serii.

În același timp, sunt urmărite prognozele privind producția de energie eoliană, care ar putea contribui la echilibrarea sistemului.

Când ar putea fi repornită centrala

Deocamdată, autoritățile nu pot indica o dată exactă pentru repornirea Centralei de la Cernavodă. Prognozele hidrologice indică o scădere în continuare a nivelului Dunării în următoarele zile.

Potrivit informațiilor prezentate de autorități, centrala nu va putea fi repornită cel puțin în următoarele zece zile, dacă nivelul Dunării continuă să scadă.

După ce condițiile hidrologice vor permite repornirea, centrala ar putea reveni la producția normală în aproximativ 24-48 de ore.

„Odată luată decizia, având nivelul corespunzător, 24-48 de ore, o zi, două, nu e o problemă, se repornește, avem procedurile, e o repornire normală”, a explicat Romeo Urjan.

Autoritățile spun că populația nu va fi afectată

În ciuda reducerii importante a producției interne, autoritățile dau asigurări că situația nu ar trebui să afecteze consumatorii casnici sau serviciile esențiale.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a afirmat că, într-un scenariu extrem, eventualele limitări ar putea viza marii consumatori industriali.

„Producție pentru consumul casnic, pentru oamenii care nu vor simți nimic în ceea ce privește consumul lor, electricitatea la care au acces, serviciile esențiale, spitale, farmacii, fabrici de medicamente, poliție, instituții, care asigură funcționarea statului, nu există nici cel mai mic pericol”, a declarat acesta.

De ce este oprită centrala de la Cernavodă

Problemele sunt provocate de nivelul extrem de scăzut al Dunării, care afectează alimentarea cu apă necesară funcționării centralei.

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost deja oprită la sfârșitul lunii iulie, ceea ce a redus producția internă de energie cu aproximativ 10%, într-o perioadă în care consumul a crescut puternic din cauza caniculei.

Pentru a menține în funcțiune Unitatea 2 cât mai mult timp, autoritățile au intervenit pe Dunăre, inclusiv prin dislocarea unei stânci și scufundarea a patru barje, pentru a încerca să direcționeze un debit mai mare de apă către centrală.

Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României.

Premierul interimar Ilie Bolojan a pus situația pe seama unei combinații de factori, vorbind despre „decizii greșite”, schimbări de miniștri și politici energetice despre care a spus că au contribuit la actuala vulnerabilitate a sistemului.