Cartierul cu două Nobeluri

Cartierul cu două Nobeluri

La câteva străzi de casa Hertei Müller a locuit pentru o perioadă şi Günter Grass, laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură, în 1999. Deşi au trecut doar două zile de la decernarea Premiului Nobel pentru Literatură, în cochetul cartier berlinez Friedenau s-a aşternut din nou liniştea.

Citiţi şi:

• Herta Müller, de la reduceri la bestseller
• Timişoara: Colega de clasă a Hertei Muller îşi aminteşte că scriitoarea era foarte ordonată
• Americanii încep să devină interesaţi de opera Hertei Muller
• Herta Muller: "Dictatura m-a determinat să scriu"
• Ceauşescu a vândut un Nobel

Joi după-amiază, o armată de jurnalişti a aşteptat-o pe bănăţeanca Herta Müller să apară pe Menzelstrasse pentru a-i surprinde primele emoţii şi declaraţii de după câştigarea Nobelului literar. Zarva de atunci parcă nici n-a existat vreodată.

Puţini trecători ştiu că se află pe o stradă „celebră“, ridicând din umeri dacă-i întrebi de ce a devenit dintr-odată cunoscută o alee oarecare din Friedenau. Din când în când, câte un berlinez grăbit mai aruncă o privire fugară asupra casei, dar nu-ţi dai seama dacă ştie cine locuieşte acolo sau doar admiră clădirea.

Aparenta lor „indiferenţă“ are legătură şi cu faptul că Friedenau a fost preferatul artiştilor încă de la ridicarea primelor vile, în jurul anului 1871.

Romanciera Julia Franck, care a primit Deutscher Buchpreis în 2007, stă la câteva străzi distanţă. În apropiere de Menzelstrasse a locuit o perioadă şi Günter Grass, un alt laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.

Scriitori faimoşi ai cartierului

Rosa Luxemburg, Karl Kautsky, un adept al marxismului creştin, jurnalistul şi scriitorul de stânga Kurt Tucholsky, Max Frisch, Hans Magnus Enzensberger şi Uwe Johnson au întărit şi ei faima literară a cartierului care ştie să-şi păstreze liniştea, în pofida faptului că se află la doar câţiva paşi de autostradă.

Scriitoarea Herta Müller  Foto: Reuters

Christian Raabe, unul dintre stomatologii care deţin cabinetul de la parter, o cunoştea pe Herta Müller, dar nu-i ghicea „valoarea“. Acum se bucură pentru ea, dar şi pentru faptul că au dispărut din faţa casei jurnaliştii curioşi.

„Abia joi am aflat cine este Herta Müller. Este o vecină discretă. Îmi pare bine pentru ea, dar m-a deranjat zarva de pe aici“, spune un alt vecin, refuzând să-şi dezvăluie identitatea. Wolfgang, un tânăr care locuieşte vizavi, povesteşte că vineri a văzut mai mulţi oameni care se opreau la uşa clădirii şi se uitau la numele locatarilor pentru a se convinge că acolo locuieşte noua deţinătoare a Premiului Nobel. „Azi n-am mai văzut pe nimeni. Probabil pentru că e sâmbătă şi pentru că a fost şi Obama premiat“, spune el.

Pelerinaj la casa Hertei Müller

Pe strada pustie îşi face apariţia un bărbat cu ochelari fumurii şi înfăţişare melancolică. După plasa pe care o ţine în mână ai zice că a fost la magazinul din colţ. Brusc însă se opreşte în faţa plăcuţei pe care scrie Menzelstrasse. Se uită în stânga şi-n dreapta şi scoate din plasă un aparat de fotografiat. Face mai multe poze şi apoi se îndreaptă agale spre clădirea cărămizie. Se uită cu admiraţie preţ de câteva minute, cercetează cu înfrigurare numele locatarilor şi, după ce se convinge că Herta Müller se află printre ei, mai face nişte fotografii.

Reinhold A., un cititor fidel al cărţilor scrise de Herta Müller

„M-am născut din părinţi de origine germană în 1942, în Prusia Orientală, într-un oraş care astăzi se află în Polonia. După război, ai mei s-au mutat la Wiesbaden, unde locuiesc şi eu acum. Am profitat de faptul că sunt la Berlin pentru o săptămână şi am venit special în Friedenau să văd unde stă Herta Müller“, spune domnul Reinhold, un mare admirator al scriitoarei. Şi el scrie poezii şi susţine că a citit şi i-a plăcut tot ce a scris „străina“ până acum.

Friedenau este una dintre zonele cu cea mai mare densitate de locuitori din Berlin, fiind preferată pentru liniştea şi siguranţa pe care le oferă.

Aceste caracteristici vin de la străduţele înguste şi de la clădirile cu cel mult şase etaje, majoritatea fiind construite la începutul secolului al XX-lea. Dintre ele, 195 sunt monumente protejate.

Un aer aparte îi este conferit de numeroasele restaurante cu specific asiatic şi de magazinele cu suvenire din diverse părţi ale lumii: Suedia, China, Africa.