Candidaţii la conducerea DIICOT susţin azi interviurile
0
Cei cinci candidaţi la conducerea DIICOT sunt programaţi să susţină vineri interviurile. Printre aceştia se află procurorul şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu, dar şi fostul şef al instituţiei, Daniel Horodniceanu, care candidează şi pentru conducerea Parchetului General.
Viorel Badea: Cazul Caracal a adus un prejudiciu de imagine al instituţiei
Cred că se impune o ajustare a instituţiei sau o reaşezare.(…)Rezervorul de încredere şi de credibilitate al instituţiei cred că a fost profund afectat. (…)O principală problemă ar fi stoculd e dosare. Cred că soluţia care se impune e o modificare legislativă.(…)Cred că toate cauzele DIICOT ar trebui să fie preluate de poliţie şi doar cauzele complexe care merită toată implicarea procurorului”, a spus Viorel Badea.
Procurorul Bodea consideră „că una dintre problemele fluctuaţiei de personal este că la DIICOT există un mediu de lucru tensionat, excesiv de competitiv”.
„Eu am resimţit pe propria piele. Nu toţi colegii au avut deschiderea să-mi împărtăşească din experienţa lor şi să mă ajute să mă integrez”, a afirmat Badea.
Referitor la cazul Caracal, procurorul a spus că este evident faptul că DIICOT a avut nişte probleme de comunicare publică.
“Este evident că au fost nişte probleme la nivel de comunicare publică. Din lipsa unei strategii foarte clare, au părut că au comunicat mai multe persoane, 3 din ce am văzut eu. Au apărut contraziceri. Acea conferinţă de presă nu cred că trebuia să fie realziată pentru că nu erau informaţii noi. Toate aceste chestiuni au adus un grav prejudiciu de imagine instituţiei. Cred că asta e principala problemă a DIICOT”, a afirmat acesta.
Giorgiana Hosu: România este considerată ţară de tranzit pentru droguri de mare risc/Salarizarea insuficientă, printre vulnerabilităţi
Georgiana Hosu spune că grupările infracţionale curde şi albaneze sunt interesate de depozitarea drogurilor în România şi că ţara noastră este un loc de tranzit pentru drogurile de mare risc care trebuie să ajungă în vestul Europei.
„Am constatat ca tendinţe, pentru sfârşitul anului 2019: a crescut numărul migranţilor pe ruta est-mediteraniană şi Balcani şi s-a intensificat activitatea grupărilor infracţionale din zonă. În România acest fapt e scăzut. Am constatat că grupările curde şi albaneze sunt interesate de depozitarea drogurilor în România. România este considerată ţară de tranzit pentru droguri de mare risc, dar nu rută principală către vest. Drogurile sintetice, precum ecstasy, sunt aduse în România pentru consum. Capturile de la noi din ultimii doi ani relevă existenţa în priximitatea ţării noastre a unor depozite importante de droguri. Gruprile criminale organizate autohtone acţionează în general ca extensii a unor reţele mai mari. Consumul şi traficul intern este în continuă creştere şi mă refer la substanţele pishoactive şi la cannabis. A crescut în ultimii 3 ani producţia de cannabis, dar şi numărul de culturi”, a spus Georgiana Hosu.
În ceea ce priveşte criminalitatea informatică, Gabriela Hosu spune că aceasta a evoluat în ultimii ani, dând exemplu chiar cazurile de pornografie infantilă cu copii, materiale care, de cele mai multe ori spune aceasta, sunt generate de părinţii lor.
„Criminalitatea informatică a evoluat în ultimii ani. România este prezent atât ţară sursă cât şi ţară ţintă. Este foarte des folosită pentru spălarea banilor proveniţi din criminalitatea informatică. A crescut pornografia infantilă. Ce este grav este că materialele online de exploatare sexuală a copiilor sunt de cele mai multe ori autogenerate sau sunt generate de părinţii acestora”, spune procurorul-şef interimar.
Georgiana Hosu susţine că fluctuaţia de personal este una din vulnerabilităţile DIICOT pe care le-a identificat şi spune că acest fapt poate duce la întârzierea sentinţelor date de instanţele de judecată, exact cum s-a întâmplat în cazul Ţăndărei.
„În cadrul vulnerabilităţilor am identificat vechimea impusă de modificările legislative pentru a accede în structură, fluctuaţia de personal care are ca efect întârzierea soluţiilor date în cauzele de urmărire penală şi are aceleaşi consecinţe şi la nivelul instanţelor şi dau ca exemplu cazul Ţăndărei”, susţine aceasta.
„Cu mijloace logistice necompetitive, cu lipsă de motivare a ofiţerilor, cu masivă plecare din sistem, din cauza salarizării insuficiente şi a condiţiilor precare de muncă”, dă ca exemplu Georgiana Hosu.
Ioana Albani: Trebuie redeschise discuţiile pe legile justiţiei
Ioana Bogdana Albani consideră că numărul de cauze care vizează infracţiunea de trafic de droguri reprezintă o provocare pentru fiecare procuror.
„În ceea ce priveşte traficul de droguri, numărul cauzelor crează un discomfort mare şi reprezintă o provocare pentru fiecare procuror. Se discută de mult timp în DIICOT cum am putea tratata acest lucru. Aceste cauze sunt cronofage şi duc şi la insatisfacţie profesională. Se soldează în mare parte cu renunţarea la urmărirea penală, vorbim de cauzele de consum”, a declarat aceasta.
Procurorul Ioana Albani spune că un punct slab al DIICOT este numărul redus de procurori şi consideră că trebuie reluate discuţiile referitoare la legile justiţiei. „Am identificat ca un punct slab numărul redus de procurori, fluctuaţia de personal, volumul mare de activitate. Aici am găsit drept oportunitate redeschiderea discuţiilor referitoare la legile justiţiei. Mă refer la discuţiile legate de vechimea de 10 ani pentru a accede în structurile DIICOT”, a afirmat procurorul DIICOT.
Procurorul DIICOT spune că a existat o deficienţă de comunicare publică în ceea ce priveşte cazul Caracal.
„Nu vreau să fac o critică, dar consider că în cazul Caracal o deficienţă a existat în comunicarea publică şi în planul de informaţii dar public, dar şi scurgerile de informaţii. Aşa văd eu din exterior. Nu vreau să apară cu “mulţi viteji se arată după război”, dar cred că totul a pornit de la comunicarea sau neanticiparea primelor comunicări făcute în cazul Caracal. Eu cred că a generat o criză mediatică care nu a fost bine gestionată şi s-a creat percepţia care nu a fost ulterior rectificată că a fost un fel de răzoi între procurori şi familiile victimelor. Este neadevărat, dar nu a fost corectată această percepţie, pentru că nu au fost ţinute aproape familiile victimelor. Din punctul meu de vedere au făcute publice nişte elemente care ţin de morală publică, car enu trebuiau să ajungă în spaţiul public şi care au generat această criză din care nu ieşim”, a spus Albani.
Teodor Niţă: Am constatat o serie de ameninţări care sunt în creştere/ România riscă să devină groapa de gunoi a Europei
Teodor Niţă, candidat la şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a afirmat, vineri, că este necesară modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte Garda de Mediu, pentru a i se da competenţă de efectuare a urmăririi penale în colaborare directă cu procurorul pe infracţiuni de mediu.
''În toate ţările Europei, similarii Gărzii de Mediu - că sunt inspectorate sub diferite denumiri - au competenţe de efectuare a activităţii de urmărire penală pe infracţiuni de mediu în mod strict şi în colaborare directă cu procurorul - competenţă directă. Noi nu avem aşa, în pofida recomandările Consiliului Europei. (...) Şi de ce este extrem de util aşa ceva? Pentru că expertiza comisarilor Gărzii de Mediu este extraordinar de utilă în dosare de acest gen. Am instrumentat şi am trimis în judecată cauze cu import-export ilegal de deşeuri, pentru că nu vreau să dramatizez, dar România riscă să devină groapa de gunoi a Europei, să devine un punct terminus pentru gunoi, sunt mii de tone care se îndreaptă şi sunt trimise către noi şi aceste chestiuni sunt specificul unei activităţi ale criminalităţii organizate. Ca procuror, ca jurist, ca poliţist, nu eşti familiarizat cu ceea ce se întâmplă în materia transferurilor ilicite de deşeuri, spre deosebire de cel din Garda de Mediu", a explicat acesta, la interviu.
El a arătat că a destructurat o grupare infracţională care intenţiona să ridice pe malul mării, la Năvodari, un "super depozit" de gunoi de 6.500.000 de tone cu deşeuri toxice.
"Am documentat şi trimis în judecată, este o soluţie pronunţată de Înalta Curte, sunt foarte bucuros de ea, membrii unei grupări de criminalitate organizată din 'Ndrangheta' care intenţionau şi pregătiseră să edifice în Năvodari, pe malul mării, la 800 de metri de plajă litorală din Năvodari un super depozit de gunoi de 6.500.000 de tone de deşeuri toxice - 95 de metri altitudine pe 30 de hectare. Ca să fac un efect vizual (...), era vorba de 300.000 de basculante în 3 ani de zile, adică o basculantă la 6 minute cu gunoi - 20 de tone deşeuri toxice. Se pregătiseră contractele pentru a putea să fie livrate cu vapoarele. (...) Prejudiciul ar fi fost colosal, inclusiv acela de mediu. Nu vorbesc de faptul că deţin date potrivit cărora, în prezent, în România, mai ales în anumite zone pe care le pot indica punctual, numărul de cancere a crescut cu 3 - 500% din cauza acestor chestiuni, de arderi de deşeuri. Sub Dobrogea este un fluviu, mai mare un pic decât Dunărea, cu apă pură din Cretacic - ar fi fost contaminat. (...) Am reuşit să împiedic pentru că membrii grupurilor infracţionale sunt foarte inteligenţi, profită de viciile noastre, de legislaţie. Începuse din 2004 pregătirea de documente clasificate şi m-am dus pe fir înapoi şi am descoperit că erau semnate documente de autorizare în 2004 de primarul care murise în 2003", a precizat Niţă.
Teodor Niţă a arătat că unul dintre obiective este monitorizarea măsurilor dispuse de procuror pentru recuperarea prejudiciilor.
"Intenţionez să aplic un stil de management participativ deoarece consider că este unicul act, mai ales în materia structurilor de parchet în care procurorii sunt oameni cu personalitate, oameni instruiţi pentru a putea fi determinaţi şi impulsionaţi şi antrenaţi în activitatea pe care o au. Este unicul stil care funcţionează eficient. Să optimizăm activitatea de urmărire penală atât din perspectivă obiectivă, cât şi subiectivă, prin folosirea tuturor capacităţilor care sunt, şi sunt suficiente la acest moment, ale DIICOT, dar nu în ultimul rând, spre exemplu ca obiectiv pe termen mediu şi ca obiectiv permanent este monitorizarea măsurilor dispuse de procuror pentru recuperarea prejudiciilor şi identificarea produsului infracţional. Fac doar trimitere la instituţia ANABI (Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate - n.r.), care este insuficient folosită, în opinia mea, şi cu care am o experienţă corespunzătoare în materia traficului cu deşeuri. Au fost foarte utili şi au instituţii procedurale care le permit să devină foarte eficienţi", a mai spus acesta.
Pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au fost admişi pentru interviu Teodor Niţă, Ioana Bogdana Albani, Elena-Giorgiana Hosu, Viorel Badea, Daniel Horodniceanu.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a precizat că ceea ce va fi luat în considerare la interviuri şi stabilirea liderului va fi activitatea din ultimii 10-15 în Ministerul Public precum şice poate fi făcut în următorii trei ani.
”Toţi candidaţii au manifestat profesionalism şi valoare”, a spus Cătălin Predoiu.
Candidaţii pentru desemnarea şefului Parchetului ICCJ au început marţi interviurile, dar acestea au continuat şi miercuri în timp ce joi au avut loc interviurile pentru DNA.
Predoiu consideră că DIICOT e încărcată excesiv cu cauze minore, afectând concentrarea pe marile grupări de crimă organizată şi că acest lucru trebuie corectat.
Tot ministrul Justiţiei spune că DIICOT poate comunica mai bine cauzele cu impact social şi emoţional.
”Sistemul de „law enforcement” din ţara noastră a fost construit în anii 2000 pentru realităţile din acea perioadă, el trebuie modernizat şi reformat, adaptat provocărilor prezente şi de perspectivă. Crima organizată s-a integrat accentuat odată cu globalizarea, inclusiv la noi în ţară, este mai flexibilă, mai dinamică şi din ce în ce mai agresivă, fiind important să primească o ripostă fermă şi inteligentă. Fără o cooperare inter-instituţională, pe modelul practicii altor state democratice, infracţiunile complexe de crimă organizată, terorism, infracţiuni cibernetice, trafic de persoane şi droguri, nu pot fi depistate, investigate, inculpate şi condamnate cu succes. Competenţa DIICOT încarcă direcţia excesiv cu cauze minore, afectând concentrarea pe marile grupări de crimă organizată şi acest lucru trebuie corectat. DIICOT trebuie să comunice profesionist în cazurile complexe care pot genera emoţii publice, societatea este în cel mai înalt grad interesată de combaterea crimei organizate şi e nevoie de o astfel de comunicare. Resursele DIICOT trebuie suplimentate, imediat ce problemele bugetare prezente vor fi rezolvate”, declarat ministrul Cătălin Predoiu în discursul rostit la aniversarea a 15 ani de la înfiinţarea DIICOT
Se încarcă comentariile...
