Anchetă amplă a ANAF: O grupare care acţiona în România, Bulgaria şi Belgia, acuzată de evaziune fiscală în domeniul panourilor fotovoltaice

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) anunţă, luni, 13 octombrie, că a înaintat Parchetului General rezultatele unei investigaţii complexe privind o reţea de firme şi persoane fizice implicate într-o amplă schemă de evaziune fiscală şi spălare de bani. Reţeaua acţiona coordonat în România, Belgia şi Bulgaria, fiind coordonată de doi cetăţeni români.

FOTO: Pixabay

Ancheta ANAF s-a derulat în perioada august 2024 - august 2025 şi a vizat o grupare cu activitate transfrontalieră (România – Belgia – Bulgaria), coordonată de doi cetăţeni români.

Investigaţia a început după ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacţii comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos şi folosite pentru a evita plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat.

Potrivit investigației, grupul a preluat fraudulos mai multe firme, folosind identități false, persoane vulnerabile și schimbări fictive de sediu pentru a ascunde activitățile ilegale. De asemenea, au folosit conturi bancare și platforme financiare, aplicații criptate și VPN-uri pentru a comunica și transfera date anonim.

Prejudiciul adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei

De asemenea, ANAF arată că prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive.

ANAF a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor şi conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depăşesc 1,3 milioane de lei. Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice, cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei, au fost confiscate în cadrul operaţiunii.

Reprezentanţii ANAF subliniază că rezultatele anchetei indică o reţea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori şi intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare şi semnarea formală a documentelor comerciale.

„Pe lângă faptele de evaziune fiscală, inspectorii Antifraudă au constatat indicii privind spălare de bani, fals în acte, uz de fals şi constituirea unui grup infracţional organizat. De aceea, dosarul complet documentat de ANAF, o investigaţie care s-a derulat pe o perioadă de un an de zile, a fost transmis către Parchet, pentru evaluare completă şi sancţionarea întregului mecanism al ilegalităţilor descoperite”, a declarat Adrian Nica, preşedintele ANAF.

În cadrul investigației, ANAF a cooperat cu alte instituții partenere din România și din statele membre ale Uniunii Europene, analizând baza sa de date și corelând informațiile fiscale, bancare și comerciale privind tranzacțiile suspecte.

Investigaţia are loc în contextul în care ANAF a intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerţului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operaţiuni de tip fraudă fiscală.

ANAF a înaintat dosarul Parchetului General

Dosarul a fost înaintat Parchetului General, în vederea continuării cercetărilor penale şi a stabilirii răspunderii persoanelor implicate.

Totodată, în urma acestei anchete şi a altor cazuri similare, ANAF a transmis recomandări privind îmbunătăţirea mecanismelor de control şi a procedurilor de verificare a identităţii în sistemele financiare şi la Registrul Comerţului, propunând totodată integrarea unor măsuri concrete în pachetele fiscal-bugetare adoptate recent. Aceste măsuri vizează consolidarea analizei de risc fiscal şi prevenirea folosirii firmelor-fantomă sau a entităţilor inactive în scopuri frauduloase.

Printre principalele modificări adoptate recent în acest sens se numără introducerea de noi criterii de analiză a riscului fiscal: lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar, avertizarea timpurie privind capacitatea de plată a obligaţiilor fiscale şi analiza informaţiilor din cazierul fiscal relevante pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor.

De asemenea, au fost stabilite noi criterii pentru declararea inactivităţii fiscale a firmelor, precum lipsa unui cont de plăţi deschis în România sau la Trezoreria Statului şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale la cinci luni după termenul legal.

Perioada de inactivitate a fost limitată la maximum un an, după care firmele care nu se reactivează vor fi dizolvate automat, cu obligaţia organului fiscal de a stabili şi recupera datoriile înainte de radiere.

„Aceste măsuri urmăresc eliminarea entităţilor care nu desfăşoară în mod real activitate economică, dar şi protejarea bugetului public şi a contribuabililor oneşti, potenţiale victime ale acestui tip de fraudă, printr-un sistem de monitorizare mai eficient şi predictibil, mai arată ANAF.

ANAF continuă să desfăşoare controale de amploare, în special în sectoarele cu risc fiscal ridicat, utilizând analize de risc şi instrumente digitale care eficientizează procesul de analiză şi colectarea fiscală şi reduc erorile umane. Instituţia îşi reafirmă angajamentul de a proteja bugetul de stat, de a asigura un mediu concurenţial corect şi de a funcţiona ca o autoritate de încredere, adoptând măsuri care promovează performanţa instituţională şi integritatea”, scrie în comunicat.