Alianța Nord-Atlantică își întărește apărarea în fața Rusiei. Flancul estic al NATO: pe aici nu se trece!

Sub sloganul niciun metru înapoi în fața amenințărilor Rusiei, țările NATO intenționează să plaseze sisteme antiaeriene de ultimă generație pe tot flancul estic al Alianței. În plus, NATO va desfăşura forţe şi echipamente prepoziţionate pe flancul estic pentru prima dată de la sfârşitul Războiului Rece.

Sistemele PATRIOT vor veghea la siguranța Alianței

NATO este decisă să nu dea un pas înapoi în eventualitatea unui atac al Rusiei și, pe un model asemănător desfășurării unor avioane de luptă în misiuni de Poliția Aeriană Întărită (Enhanced Air Policing-eAP), la propunerea Estoniei, statele membre vor contribui, prin rotație, la securizarea flacului estic al Alianței cu sisteme antiaeriene de ultimă generație.

„Nicio țară din NATO nu are capacități de apărare aeriană care să acopere întregul stat. Nici Ucraina în prezent, oricâte (sisteme antiaeriene - n.r.) i s-au dat. (...) Nu este vorba doar de statele baltice. Este vizat în primul rând flancul estic al NATO, dar și, din punct de vedere formal, despre NATO în ansamblu”, a declarat pentru portalul err.ee ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, despre măsura de apărare antiaeriană colectivă.

Hanno Pevkur susține că NATO va desfășura și alte forțe pe flancul estic al Alianței. „Nu pot comenta detaliile planului actual (al desfășurărilor - n.r.). Important este că postura de apărare a NATO s-a schimbat fundamental de la Madrid. Într-adevăr, planurile de apărare transmise statelor membre de SACEUR (NATO's Supreme Allied Commander Europe - n.r.) examinează foarte precis ce cantitate de forţe este necesară într-o regiune sau alta pentru a menţine independenţa şi integritatea membrilor NATO”, a subliniat Hanno Pevkur. Ministrul estonian a mai precizat că, dacă până acum strategia NATO era să recupereze teritoriile unui stat membru dacă este atacat, acum tactica este de a apăra orice aliat încă din primul moment. „NATO nu va renunța de fapt la teritoriul său. Ne vom apăra teritoriul de la primul metru. (...) Totul în acest lanț de comandă este clar pe hârtie. Ceea ce este important acum este ca aceste planuri să fie implementate cât mai repede posibil, în mod ideal până la sfârșitul acestui an sau poate la începutul anului viitor”, a mai declarat oficialul estonian.

Măsuri asemănătoare celor din Războiul Rece

Surse militare susțin că NATO va desfăşura forţe şi echipamente prepoziţionate pe flancul estic pentru prima dată de la sfârşitul Războiului Rece. Această decizie va permite un răspuns mai rapid din partea Alianţei în cazul unei ameninţări. De altfel, cu ceva timp în urmă, în marja reuniunii miniștrilor Afacerilor Externe ai statelor Formatului București 9, ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a declarat că amenințarea rusă afectează securitatea flancului estic în integralitatea sa și că măsura de consolidare a prezenței trupelor aliate pe flancul estic este esențială. De asemenea, Bogdan Aurescu a adus în atenția miniștrilor B9 necesitatea de a continua măsurile la nivel operațional, inclusiv cu privire la grupurile de luptă de pe flancul estic dintre care face parte și cel din România. Oficialul a subliniat că sunt necesare, printre altele, prepozitionări de echipamente și alocarea clară de trupe de întărire, în aplicarea deciziilor Summitului de la Madrid, reiterând că o apărare puternică conduce la un nivel puternic de descurajare, singurul mesaj care are efect asupra intențiilor Rusiei.

„Descurajarea prin negare“

Conform experților militari, tactica „descurajarea prin negare” înseamnă, pe lângă amplasarea permanentă a trupelor aliate în apropierea graniței cu Federația Rusă, o mai mare integrare a planurilor de război americane și aliate, cheltuieli militare mai mari, dar și cerințe mai detaliate pentru aliați de a avea disponibile anumite tipuri de forțe și echipamente care să fie pregătite de luptă dacă este necesar, în locuri prestabilite.

De altfel, în urma invadării Ucrainei de către Rusia, NATO a creat patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Acestea s-au alăturat celor formate cu șase ani în urmă în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.