Alertă medicală la Spitalul Floreasca. Ce este Candida auris și de ce reprezintă o amenințare majoră

O ciupercă periculoasă a fost depistată la patru pacienți internați în secția ATI 1 din Spitalul Floreasca. Spitalul este în centrul unui scandal după ce o pacientă tratată în Centrul de mari arși (care are acum activitatea suspendată) a ajuns într-un spital din Belgia cu mai multe infecții de spital. Printre ele, Candida Auris, o ciupercă periculoasă care poate pune chiar viața pacienților în pericol.

Spitalul Floreasca se confruntă cu o nouă situație-problemă FOTO: arhiva

Conducerea Spitalului Clinic de Urgență București (Spitalul Floreasca) a fost convocată, marți după-amiază, 12 august 2025, la Ministerul Sănătății, după ce alți patru pacienți internați la Anestezie-Terapie-Intensivă 1 au teste pozitive pentru Candida Auris. Practic, în intervalul 1 ianuarie 2024 – iunie 2025 au fost raportate în același spital 20 de cazuri de pacienți depistați cu această ciupercă, potrivit Digi24.. Cei patru pacienți, care acum se află în izolare, sunt două femei și doi bărbați, cu vârste cuprinse între 45 și 63 de ani.

Tot prezența Candidei Auris a dus la suspendarea activității Centrului pentru mari arși din cadrul spitalului, autorizat în mandatul ministrului Alexandru Rafila, în ciuda opiniilor care semnalau că nu sunt îndeplinite mai multe condiții.

Ce este Candida Auris și de ce este atât de periculoasă

Am apelat la un specialist pentru a explica ce este Candida Auris și de ce este aceasta periculoasă. Dr. Emilian Popovici, medic primar epidemiolog, vicepreședinte al Societății Române de Epidemiologie, apreciază că acest tip de ciupercă a devenit o amenințare semnificativă la adresa sănătății globale, datorită rezistenței sale la multiple medicații antifungice.

„Identificată pentru prima dată în 2009, această ciupercă poate provoca infecții severe, în special la persoanele imunocompromise, ducând la rate ridicate ale mortalității. Una dintre principalele preocupări legate de Candida Auris este capacitatea sa de a supraviețui pe diverse suprafețe din unitățile medicale, ceea ce face dificilă eradicarea ei și crește riscul apariției de focare. În plus, poate fi identificată greșit în laboratoare, complicând diagnosticul și tratamentul. Combinația dintre rezistența sa, potențialul de răspândire rapidă și dificultățile de detectare fac din Candida Auris un agent patogen considerat de risc în medicina modernă”, explică dr. Popovici.

Deși este adesea asociată cu mediile spitalicești, unde se poate răspândi ușor din cauza procedurilor invazive și a sistemului imunitar slăbit al unor pacienți, este important de reținut că infecțiile cu Candida Auris pot apărea și la domiciliul unui pacient, subliniază medicul. Contribuie la riscul de infectare în afara spitalului factori precum sănătatea precară, utilizarea prelungită a antibioticelor și practicile de igienă deficitare, motiv pentru care conștientizarea și măsurile preventive sunt esențiale atât în spital, cât și în afară, pentru a reduce probabilitatea infecțiilor cu Candida Auris.

Sepsis-ul, printre complicațiile grave ale infecției cu Candida auris

Un pacient aflat în stare gravă, cum este cazul pacienților din secțiile de Terapie Intensivă, sau din secțiile de arși, este expus unor riscuri enorme în cazul contractării Candida Auris.

„Infecțiile cu Candida Auris pot duce la complicații severe, inclusiv infecții ale sângelui, care pot duce la rândul lor la sepsis. Se poate ajunge astfel la spitalizări prelungite, costuri crescute ale asistenței medicale și un risc mai mare de mortalitate. În plus, Candida Auris poate fi dificil de diagnosticat și tratat, necesitând adesea terapii antifungice specializate. Prezența acestui agent patogen în unitățile de asistență medicală poate duce, de asemenea, la apariția de focare, complicând măsurile de control ale infecțiilor și putând afecta și alți pacienți vulnerabili. Per total, consecințele unei infecții cu Candida Auris pot fi redutabile, necesitând o monitorizare și o gestionare vigilentă în rândul populațiilor aflate la risc”, notează medicul epidemiolog.

Cum poate fi prevenită apariția focarelor

Există însă soluții atât pentru prevenirea apariției focarelor, cât și pentru detectarea lor timpurie în spitale, dar asta presupune o abordare complexă. Respectarea strictă a protocoalelor de control al infecțiilor este esențială, subliniază dr. Popovici.

„Aceasta include practici riguroase de igienă a mâinilor în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății și utilizarea echipamentului individual de protecție atunci când este necesar. Curățarea și dezinfectarea regulată a mediului și a suprafețelor atinse frecvent pot reduce semnificativ riscul de transmitere. Supravegherea pentru Candida Auris ar trebui de asemenea implementată, inclusiv screening-ul pacienților cu risc ridicat și monitorizarea oricăror forme atipice de infecție. Instruirea personalului cu privire la recunoașterea simptomelor și înțelegerea importanței raportării timpurii sunt esențiale. În plus, promovarea unui climat de siguranță în care personalul să fie încurajat să își exprime îngrijorările cu privire la potențialele focare sau nereguli sesizate poate spori nivelul de vigilență generală. Prin combinarea acestor strategii, unitățile spitalicești pot atenua eficient riscul de infecții cu Candida Auris și pot îmbunătăți nivelul de îngrijire al pacienților”, este recomandarea dr. Emilian Popovici.

Ce e de făcut după descoperirea unui focar de Candida Auris

Izolarea imediată a pacienților afectați de Candida Auris este prima măsură, esențială, pe care spitalele trebuie să o adopte în cazul apariției unui focar, pentru a preveni transmiterea. Gestul următor este demararea unei investigații amănunțite pentru a identifica sursa focarului și a evalua amploarea răspândirii.

„Aceasta poate implica revizuirea fișelor pacienților și efectuarea de evaluări de mediu spitalicesc. Comunicarea cu autoritățile de sănătate publică este esențială pentru raportarea focarului și primirea de îndrumări privind strategiile de izolare”, arată dr. Popovici. În plus, educarea personalului cu privire la Candida Auris, transmiterea acesteia și strategiile de prevenire ar trebui să fie prioritizate pentru a se asigura că tot personalul este informat și vigilent, adaugă medicul.

Spitalul care se confruntă cu un asemenea focar ar trebui să își revizuiască și să își actualizeze politicile de prevenire a infecțiilor pentru a atenua riscul unor focare viitoare. Monitorizarea și screening-ul regulat al pacienților și al personalului pot fi, de asemenea, necesare pentru a detecta prompt orice cazuri noi.

Avizarea funcționării Centrului de Arși, „de natură penală”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat marți, referindu-se la controlul pe care corpul de control l-a efectuat la Centrul de Arși, că „rezultatul este de natură penală”.

„Rezultatul este din păcate de natură penală și voi sesiza parchetul în această situație, întrucât în referatul de verificare din anul 2022 s-a dat copy-paste din memoriul tehnic al unității sanitare în referatul de aprobare al Direcției de Sănătate publică. Pe scurt: în urma controlului a reieșit că nu există sistem de ventilație HVAC, deși în memoriul tehnic realizat de către Spitalul Floreasca și de către fostul manager de la acea perioadă scria negru pe alb că există. Direcția de Sănăte Publică a confirmat din păcate acest lucru în documente, dar el nu există în realitate, spațiile nu respectă normativul și nu sunt corespunzătoare conform unui centru de arși, lucru confirmat de către fostul manager în memoriul tehnic și din păcate reconfirmat de către DSP atunci când s-a eliberat avizul”, a spus ministrul.

Cum a ajuns Centrul de Arși în centrul controalelor

Spitalul este în mijlocul unui scandal după ce Lavinia Vlad, o pacientă tratată în Centrul de mari arși care funcționa la nivelul spitalului (activitatea a fost suspendată la începutul lunii august, din cauza unui focar de Candida Auris), a fost externată la cererea familiei și reinternată într-un spital din Belgia. Sora Laviniei, Alina Alexandru, la rândul său pacientă la Spitalul Floreasca (Alina a donat, alături de un unchi, piele pentru operațiile de transplant de piele pentru sora sa), a descris ce a trăit în același spital, fiind nevoită să reziste ore întregi fără calmante, în condițiile unor dureri atroce. Tot Alina a relatat constant pe contul său de Facebook ce se întâmplă cu Lavinia în spitalul din Belgia, de ce servicii beneficiază, dar și că a plecat din Spitalul Floreasca cu Pseudomonas aeruginosa (o bacterie periculoasă, cunoscută și ca piocianic) şi cu Candida Auris, o ciupercă și aceasta periculoasă. De aici au pornit discuțiile în spațiul public, iar ministrul Sănătății a trimis corpul de control.

Între timp spitalul a reacționat public cu privire la informațiile despre cei patru pacienți cu teste pozitive la Candida Auris din ATI 1, publicând pe contul de Facebook un comunicat potrivit căruia pacienții „nu sunt infectați, sunt doar purtători la nivel cutanat”.

„Cei patru pacienți nu sunt infectați, sunt doar purtători la nivel cutanat, în regiunea axilară și inghinală; fiecare din acești pacienți are o patologie severă, ce a presupus o durată lungă de spitalizare, având și o imunitate scăzută. Rezultatele examenului de laborator au venit în timp real, iar masurile de izolare a acestor pacienți au fost instituite conform procedurilor, fiind înștiințată și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București, cu rugămintea ca, dacă se consideră oportune măsuri suplimentare, să ne fie comunicate pentru a le putea implementa. Rezultatele au fost pozitive pentru Candida Auris, concluziile preliminarii indicând prezența stării de portaj sau colonizare. Similar oricui alt microorganism, diferența dintre infecție și colonizare este dată de prezența, respectiv absența manifestărilor clinice”, se precizează în comunicat.

Reprezentanții spitalului au mai precizat că la nivel european, între 2013-2021, au fost raportate 1.812 cazuri de infecție cu candida Auris, izolate cu precădere în secțiile de terapie intensivă.

Laboratorul spitalului a anunțat rezultatul pozitiv pentru cele patru cazuri în 8 august 2025, iar „în acest moment nu este documentat niciun focar de infecție în secția de Terapie Intensivă”, mai spun reprezentanții spitalului, pacienții fiind izolați în vederea prevenirii răspândirii și apariției de noi cazuri. Pacienții sunt doar „colonizați”, mai spune spitalul, iar colonizarea poate persista pe perioade îndelungate, fiind uneori demonstrată și la doi ani de la prima manifestare la mai mult de jumătate dintre pacienții internați în spitale, care sunt spitalizați, pentru că „nu se obține debarasarea de Candida Auris în pofida tentativelor de decolonizare”. Acest gen de pacienți nu necesită tratament antifungic, mai spune spitalul.

„Acea secție nu corespunde standardelor”

Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), Vasile Barbu, spune că se știa din start că Spitalul Floreasca nu îndeplinește standardele pentru funcționarea Centrului de Mari Arși, de la care a pornit tăvălugul controalelor din această perioadă.

„Nu există în România, la ora actuală, deși sunt declarate centre de mari arși, nu există niciunul corect autorizat. S-a pus problema că acea secție nu corespunde standardelor pentru că nu are sistem de ventilație; nu are circuite legate de controlul infecțiilor intraspitalicești; nu are circuite privind protecția în siguranță a pacientului ars; nu există camere de izolare fără acces uman - pentru că un om care are peste 50% din suprafața corpului arsă e un om foarte sensibil, nu mai are niciun mijloc de apărare, nu mai are pielea să-l apere de agenții patogeni, și atunci ai nevoie de camere izolate în care să nu intre nimeni, îngrijirea se face printr-un sistem strict. Dacă tot faci un asemenea centru trebuie să fie dotat cum trebuie”, a spus Barbu, pentru „Adevărul”. Acest centru a fost făcut sub presiunea autorităților - a ministrului Sănătății, a guvernelor, a politicienilor –, a adăugat președintele ANPP, chiar dacă nu permitea structura spitalului. Spitalul a întocmit proiectul, l-a trimis către minister pentru aprobarea structurii, ministerul l-a aprobat și l-a trimis către DSP (instituție din subordinea Ministerului Sănătății), iar DSP a dat avizul sanitar de funcționare, pentru că nu avea cum să facă altfel, mai spune Barbu.

Când însă vine vorba de apariția infecțiilor de spital, discuția este mult mai largă și nu ține doar de structura secției, ci de o mulțime de procese organizate la nivelul unității sanitare, inclusiv de „testările făcute din 1 în 3”, cum se întâmplă adesea, pentru că în transmiterea infecțiilor un rol important îl are personalul sanitar, mai spune Barbu.