Vrem o școală ca-n afară: învățământ românesc după model polonez

Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat că materiile pentru liceu vor fi mult mai aerisite, în așa fel încât elevii să aibă timp să înțeleagă și să aprofundeze cunoștințele. Reforma presupune schimbări majore, promite oficialul: se va renunța la predarea pe repede-nainte, nu se va mai pune accentul atât de mult pe toceală, cât pe înțelegere, judecată și gândire logică. Așa cum se procedează deja în Polonia, unul dintre liderii europeni în ceea ce privește rezultatele PISA

Materiile stufoase și orarul încărcat dispar din programa școlară. Sursa foto: arhivă

Mai puțină materie, mai puține informații-balast, mai mult timp pentru aprofundarea competențelor de bază, realmente utile pentru Bacalaureat. Și pentru viață, căci orice absolvent de liceu care nu dorește să-și continue studiile ar trebui să fie pregătit din toate punctele de vedere pentru a deveni un cetățean activ. Este rețeta care, speră ministrul Ligia Deca, va arunca un colac de salvare învățământului românesc.

Ce înseamnă, concret, aerisirea materiei? „Când am vorbit despre aerisirea programului copiilor nu m-am referit la o scădere a calității. Din contră, m-am referit la faptul că avem tendința să înghesuim foarte multă materie, fără să avem timpul necesar s-o fixăm sau să ne asigurăm că minimul necesar pentru competențele de bază pe care Bacalaureatul le verifică, sau Evaluarea Națională, dacă vorbim despre gimnaziu, a fost atins“, a explicat oficialul în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu directorii de școli din județul Mureș.

Făcând o comparație cu ce se întâmplă în prezent la noi, Polonia va începe un amplu proces de restructurare curriculară, care se va întinde pe o durată de 4 ani și care constă în reducerea conținutului materiilor cu păstrarea aceluiași număr de ore. Prin urmare, profesorii vor avea mai mult timp la dispoziție pentru a reveni asupra anumitor informații deja predate, iar elevii vor avea timp să aprofundeze cunoștințele și să le aplice în activități practice. „Cred că ceva similar ne-ar fi și nouă util, dacă suntem sinceri cu noi“, a precizat ministrul Deca.

Reglementările gândite de minister nu se opresc însă aici. Este nevoie de schimbări structurale, care țintesc materiile din trunchiul comun celor patru clase de liceu. „Poate că nu toți copiii merg mai târziu la o facultate de matematică, fizică sau chimie. Și atunci, ideea mea ar fi să ne asigurăm că trunchiul comun permite ramificarea în funcție de opțiunea copilului și de ceea ce-și dorește să facă mai târziu în învățământul superior. Sau, în cazul învățământului tehnologic sau dual tehnologic, pentru piața muncii. Adică, mi se pare firesc în clasa a XI-a și a XII-a să ne concentrăm pe o flexibilitate a planurilor-cadru care să permită această individualizare“, a mai precizat ministrul.

Succesul reformei și responsabilitatea comună

Însă, de la a dori ceva și până la a obține este, uneori, cale lungă. Iar asta pentru că planurile-cadru, care ar fi trebuit finalizate la sfârșitul lunii martie, încă nu sunt gata și nici nu se știe când vor fi. Reforma învățământului liceal mai are, așadar, de așteptat. Însă, spun oficialii din Ministerul Educației, se lucrează din greu la ea.

Iulian Cristache, președintele Federației părinților, a explicat pentru „Adevărul“ că autoritățile nu au prea mult timp la dispoziție: „Trebuie să se grăbească cu planul-cadru și programa școlară pentru că trebuie să scoată manualele noi. Sper că nu vor face greșeala să aibă planuri-cadru și conținuturi revizuite, dar să existe în continuare manuale vechi. Licitațiile pentru manuale se fac cu un an înainte. Nu prea mai e timp. Dacă nu vom fi gata cu ele până în septembrie anul acesta, anul școlar viitor, adică 2025-2026, va fi din acest punct de vedere compromis“.

Iulian Cristache a mai precizat că această reformă este cerută și așteptată de multă vreme, însă nu va funcționa doar pusă pe hârtie. Este nevoie de implicarea activă a profesorilor, a elevilor, dar și a părinților.

„Să tragem toți la aceeași căruță. Totul depinde de fiecare profesor și de fiecare copil în parte. Un orar modificat și niște conținuturi noi nu vor face minuni dacă profesorii nu-și vor adapta modul de predare și de evaluare. Și nici dacă elevii nu vor dori să învețe. Și să nu uităm un aspect foarte important: sunt mulți elevi care nu au posibilitatea să învețe. Mulți au nevoie de sprijin, și acolo trebuie să intervină școala. Să acționeze acolo unde familia nu este capabilă“, a mai spus acesta.

Mai mult, pentru ca această reformă să funcționeze, profesorul ar trebui să-și revizuiască modul de predare la clasă în așa fel încât să înțeleagă toți elevii, consideră Cristache: „Trebuie să țină cont și de ultimul elev din clasă. Iar acolo ar trebui să vină cu intervenții în plus. Să vorbească inclusiv cu familia elevului, să conceapă pentru acesta un plan remedial. Căci, din păcate, 95% dintre profesori intră la clasă, predau materia și pleacă. Cine poate să țină ritmul, bine, cine nu... la revedere! La meditații!“.