Cronica unui dezastru anunțat: Simularea Bacalaureatului. Ce spun profesorii despre rezultatele simulării examenului de maturitate

După rezultatele dezastruoase obținute de elevi la simularea examenului de Evaluare Națională, a venit rândul celor din clasa a XII-a să arate ce NU au învățat în cei patru ani de liceu. Aproape 40% dintre elevii care au dat simularea Bacalaureatului nu au reușit să obțină notă de trecere la limba română. Cum de am ajuns aici? De vină sunt elevii, profesorii, părinții dar și autoritățile care nu mișcă un deget pentru a restructura sistemul de educație românesc. 

Ministerul Educației a centralizat datele obținute în urma simulării examenului de Bacalaureat și a oferit primele rapoarte statistice. Aflăm, astfel, că la examen au participat 120.000 de elevi, iar dintre aceștia 39,87% au luat la Limba și literatura română note între 1 și 4,99. Doar 22 au fost notați cu 10.   

Ca o comparație, în timp ce la Limba română gradul de promovare este de doar 60,13%, la Limba și literatura maternă acesta este de 84%. Practic, elevii care aparțin minorităților cunosc mai bine propria limbă decât o știu românii pe a lor. Și ne referim la o limbă învățată în școlile din România, nu în țările de origine. Ceea ce ar trebui să ne dea și mai mult de gândit!

La matematică și istorie situația este la fel de dramatică: unul din trei elevi se află sub pragul corijenței. Procentul celor care nu au reușit să obțină nota 5 este de 35,88%. Iar dacă ne referim la rata de promovare, acesta este de 64,12%. Situația, însă, ar putea fi și mai gravă, dacă ne gândim că de la simulare au lipsit  aproape 20.000 de elevi.

Potrivit specialiștilor, rezultatele de acum sunt cele mai slabe din ultimii opt ani. Diferența de nivel se observă făcând o simplă comparație cu rezultatele înregistrate anul trecut. Astfel, în 2023, 79% dintre elevi au primit peste nota 5 la Limba română și 67% au primit note de trecere la matematică.

Notele obținute în acest an sunt încă o dovadă - pentru cine mai avea nevoie - că sistemul de educație din România trebuie restructurat din temelii, dar nimeni nu se ocupă de asta.  Absolut totul ar trebui schimbat: de la programă și materii, până la volumul informațiilor, modul de predare și de evaluare la clasă.

„Nu este posibil ca după 12 ani de școală cei mai mulți dintre copii să nu cunoască noțiuni de bază ale limbii române. Sunt elevi care nu știu să lege două propoziții, care nu știu să se exprime corect, nu cunosc sensurile cuvintelor, nu pot pune cap la cap două idei”, a comentat pentru „Adevărul” directoarea Colegiului „I.L.Caragiale”, prof. Andreia Bodea.

Prof. Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Gheorghe Lazăr din Capitală, a completat ideea spunând că situația este cu adevărat dramatică. „Trebuie să ne ducem puţin în urmă, de la clasele mici şi foarte mici, unde copiii ăştia trebuie să înveţe să citească, să înţeleagă şi să ştie să scrie”, a explicat aceasta.

Cele mai slabe rezultate din ultimii ani 

Prin anii de liceu cu emoții la română am trecut noi. Mulți dintre elevii de astăzi trec prin școală ca gâsca prin apă. Directoarea de la „I.L. Caragiale” ne-a mărturisit că profesorii de limba română care au corectat lucrările i s-au plâns de faptul că anul acesta nivelul elevilor este unul extrem de scăzut.

„Fiecărui profesor i-au revenit în jur de 80, 90 de lucrări. Și mi-au zis că parcă niciodată nivelul nu a fost așa de slab. O colegă mi-a spus că din aproape 40 de lucrări nu are decât patru sau cinci cu notă de trecere, peste șase. În schimb, avea lucrări pe care le-a notat inclusiv cu nota 1. Practic, elevii respectivi au dat foaia goală”, a mai explicat Andreia Bodea situația.  „Dar nu ar trebui să ne mai mirăm. Căci copiii nu mai citesc, bagajul lor de cuvinte este extrem de redus. Cei mai mulți nu se mai pot exprima decât dând din mâini, din picioare și clipind din ochi”, a mai spus directoarea, care este profesor de limbă franceză.  Aceasta ne-a mărturisit că elevii sunt, și în acest an, autorii unor perle greu de imaginat. „Niște aberații profunde!” Există elevi care încă nu știu să facă acordul între subiect și predicat, care nu și-au amintit corect nici măcar titlurile unor opere literare. 

Pe de altă parte, pe lângă faptul că elevii nu mai sunt atrași către studiu, examenele de simulare nu sunt privite nici ele cu seriozitate, este de părere profesoara de limba română Bianca Bibiruș.

„Notele nu se trec în catalog, nu se anunță în public, copiii trăiesc cu  falsa impresie că mai au timp pentru învățat. Însă, pe ultima sută de metri nu mai e timp să te pregătești suficient. Vorbim despre materia din cei patru ani de studiu. Cum s-o recuperezi în două, trei luni? Poate, cine știe, în acest timp, cât le-a mai rămas la dispoziție, să se mobilizeze și să recupereze un punct, maximum două..mai mult de atât este puțin probabil să reușească”, a precizat dascălul. 

Cu alte cuvinte, elevii sunt foarte slab pregătiți, dar și total dezinteresați. O spun profesorii. Căci, dacă îi întrebi pe copii, aceștia vor spune că sistemul de educație nu le-a permis să gândească liber, nu i-a învățat cum să judece lucrurile, cum să argumenteze, să dezbată, să-și spună propria părere. Nu le-a permis să aibă opinii. Nu le-a cerut decât să memoreze informații de-a valma de care nici măcar nu vor avea o nevoie reală în viață. 

Eșecul copiilor, o vină colectivă  

Motivele care au adus educația românească pe marginea prăpastiei ar trebui, însă, căutate în mai multe direcții. Copiii sunt, în opinia multor experți în educație, vinovați, dar într-o măsură mai mică. Iar asta pentru că  școala se face, în primul rând, în clasă. Iar în clasă mulți profesori se rezumă la a preda lecția și atât. Copiii primesc informații care nu le sunt explicate, pe care nu le înțeleg și cu care nu știu ce să facă. Cel mai la îndemână este să le memoreze. Pe de altă parte, părinții au și ei o vină majoră.

„Presiunea pe care o fac la adresa profesorilor este una enormă”, explică prof. Andreia Bodea. „Copiii au fost învățați să alerge după note mari. Părinții vor performanță, dar numai pe hârtie, în catalog. Nu-i interesează ce cunoștințe reale a dobândit copilul lor. Și iată cum elevi cu media de 9, 10 la română ajung ca la Bacalaureat să ia 2 sau 3. De ce? Pentru că ne furăm singuri căciula, de aia! La mine nu a venit niciodată un părinte să mă întrebe ce știe copilul lui. În schimb, vin să întrebe de ce a luat nota 8 și nu 9. Sau mă întreabă cum de are rezultate atât de slabe când în școala generală avea 10 pe linie. Și le spun să se ducă s-o întrebe pe profesoara din gimnaziu de ce i-a dat note maxime când el nu știe să numere până la 20 sau să spună în franceză câți ani are”, a mai precizat profesoara. 

Putem spune, fără să exagerăm prea mult, că ne aflăm în fața unui dezastru anunțat. „Rezultatele de acum nu sunt o surpriză. Sunt o consecință firească a modului în care funcționează în general sistemul de educație de la noi. Aici nu vorbim despre o rană mică, să-i punem doar un plasture. Este o rană adâncă și care supurează de ani de zile. Este clar că ne trebuie un antibiotic dur. Nu mai merge cu cremă cu arnică”, atrage atenția directoarea colegiului bucureștean.

„Este o realitate pe care noi, profesorii, am semnalat-o de ani de zile, dar nu ne-a auzit nimeni. Am avut o grămadă de legi, de miniștri..undeva au fost luate multe decizii greșite. Nu poți să stai ca într-un turn de fildeș și să spui că e bine când în jurul tău se dărâmă lumea”, mai spune profesoara Andreia Bodea. 

Directoarea de la Caragiale este pesimistă și ne-a spus că materia din patru ani de studiu nu poate fi asimilată în două luni jumătate, cât a mai rămas până la examenul din vară. „Nu se pot face lucruri peste noapte. E ca o vindecare și asta cere timp. Ce să mai faci în două, trei luni? Și de unde și cu ce să începi mai întâi? Căci această notă este rezultatul tuturor anilor de studiu. Sunt tare pesimistă”, ne-a mărturisit profesoara cu amărăciune. Aceasta este de părere că examenul de Bacalaureat va fi probabil mai ușor decât simularea. „Mai greu nu va fi, asta e clar. În general, îl ultimii 10 ani, examenele au devenit din ce în ce mai ușoare. E foarte probabil ca pe viitor să ne mințim în continuare, să dăm din ce în ce mai ușor până ajungem să dăm doar tabla înmulțirii, dar vă spun că nici pe aia nu o vor ști toți. Și o sa dăm subiecte din ce în ce mai ușoare până când n-o sa mai dăm deloc”.

Profesoara Bianca Bibiruș reste de părere că dacă se dorește cu adevărat, se poate. Însă dorința de reușită trebuie să vină din partea tuturor: elevi, profesori, părinți, sistem. „Timpul e scurt. Ne presează pe toți. Așa că ar trebui luate măsuri urgente la clasă. Profesorii să conceapă un plan de bătaie. Avem la dispoziție timp pentru recapitulare, ar trebui să se insiste pe teste de antrenament”. 

Iulian Cristache, președintele Federației Părinților, nu este de acord cu gândirea „șablonizată”. „Copiii, când îi scoți din șablon, nu mai știu să lege două vorbe”, a explicat el. Însă, trebuie să recunoaștem faptul că e prea târziu acum să se apeleze la alte metode. Prin urmare, punct ochit, punct lovit. „Profesorii ar trebui să vorbească cu fiecare elev în parte, să analizeze rezultatele, să afle unde există probleme și să să insite fix în acea direcție. Dacă ne dorim să mai recuperăm ceva”, a precizat prof. Bianca Bibiruș.