Un microbuz şcolar din trei are probleme tehnice

Verificările Poliţiei Rutiere şi ale Registrului Auto Român arată că peste o treime din microbuzele care transportă elevi prezintă nereguli. Autorităţile anunţă că vor lua din nou la verificat maşinile care-i transportă pe elevi începând cu această săptămână.

„Este o problemă care ne îngrijorează pe toţi, ţinând cont că e vorba despre copii", spune secretarul de stat Eusebiu Popa Pistru, din Ministerul Transporturilor, care are în subordine Registrul Auto Român (RAR) şi Autoritatea Rutieră (ARR).

El precizează că în total, în România, circulă aproximativ 3.000 de microbuze şcolare. Dintre acestea, aproximativ 800 sunt foarte vechi, maşini ARO a căror caroserie a fost modificată la finalul anilor '90 pentru primul program de înzestrare a şcolilor, iar restul au fost achiziţionate după anul 2000.

Potrivit secretarului de stat de la Transporturi, din cele 2.200 de maşini verificate, mai mult de jumătate (50,7%) prezentau defecţiuni tehnice. „Problemele mai mari s-au găsit la microbuzele foarte vechi.  Nu vă gândiţi la lucruri foarte grave: e vorba despre un semnalizator, un far care nu arde cum trebuie, sau despre joc în volan, joc la o roată", precizează Eusebiu Popa Pistru.

La rândul său, Florin Pană, comisar şef la poliţia Rutieră, spune că în cele două valuri de inspecţii făcute în trafic, în acest an, nu a fost descoperită nicio defecţiune care să pună cu adevărat în pericol securitatea copiilor pe timpul transportului lor către şcoală.

„Nu am constatat defecţiuni grave, adică la sistemele de direcţie sau de frânare, adică acelea care ar pune în discuţie siguranţa circulaţiei. Am reţinut pentru defecţiuni tehnice 28 de certificate de înmatriculare, ceea ce înseamnă că maşinile respective au fost scoase din circulaţie până la remedierea tuturor defecţiunilor", spune comisarul-şef.

Nu vom trata ușor nici măcar un semnalizator

„Proprietarii maşinilor cu probleme, ale căror taloane au fost ridicate, au primit un termen pentru a se pune în ordine. Noi sperăm că acest lucru se va întâmpla înainte ca şcoala să se reia. După ce remediază defecţiunile, instituţiile proprietare se pot prezenta la RAR să arate acest lucru. De acolo vor primi o hârtie, cu care se vor prezenta la Poliţie pentru a ridica talonul. Maşinile respective nu mai pot să circule până în momentul acela", precizează secretarul de stat de la Transporturi, Eusebiu Popa Pistru.

El mai afirmă că autorităţile nu vor trata cu lejeritate nici măcar „un semnalizator defect", pentru că şi acesta „poate să pună probleme", iar verificările vor continua. „Noi, la Ministerul Transporturilor, împreună cu Poliţia Rutieră, am luat toate măsurile şi am stabilit un calendar, astfel încât verificările să fie făcute zilnic, la nivelul fiecărui judeţ."

Maşinile şcolilor private, neverificate

Comisarul-şef Cristian Călin, director adjunct la Poliţia Rutieră, precizează că toate verificările din 2010 s‑au referit doar la maşinile folosite de şcoli publice, căci pentru cele ale instituţiilor din mediul privat nu există în acest moment nicio statistică.

„Ar fi o muncă de Sisif să încercăm să aflăm, dintre grădiniţele şi şcolile private, câte pun la dispoziţie serviciu de transport. Ştiţi câte instituţii de acest fel există în oraşele mari, uitaţi-vă numai în Bucureşti! Dacă Ministerul Educaţiei nu ne pune la dispoziţie o astfel de statistică, pentru noi e practic imposibil să aflăm cine, ce face. Mizăm pe faptul că, având fonduri, aceste instituţii au un parc auto mult mai nou şi mai bine întreţinut, dar şi pe faptul că procedura de certificare este foarte riguroasă", spune comisarul-şef.

Verificările poliţiştilor au fost reluate începând de ieri. Autorităţile caută să vadă în special dacă proprietarii maşinilor depistate cu probleme anul trecut au reparat defecţiunile, dar şi dacă şoferii acestor vehicule sunt suficient de prudenţi. Certificarea transportului şcolar ţine de Autoritatea Rutieră Română, iar şeful acestei intituţii, Meluş Coman, afirmă că, pentru a se încadra în legea transporturilor, microbuzele trebuie să îndeplinească  anumite condiţii.

„În afara condiţiilor evidente, de calitate din punct de vedere tehnic, cele mai importante sunt cele de siguranţă rutieră: să aibă o persoană desemnată special să se ocupe şi să coordoneze activitatea de transport şi să aibă un conducător auto calificat: cu permis special pentru respectivul tip de vehicul şi cu atestat pentru conducerea de mijloace de transport cu pasageri."

Şeful ARR spune că inspectorii săi urmăresc anumite lucruri atunci când fac verificări în trafic. „E grav dacă şoferul nu are atestat. Sau mai grav: are permisul suspendat. Se poate şi mai grav: autovehiculul nu are niciun fel de documente de transport. Şi mai grav - n‑are certificat de clasificare care atestă un anumit grad de siguranţă şi confort -,ceea ce este important, mai ales pentru copii. Şi oricare dintre lucrurile astea, dacă nu se respectă, poate duce la fatalităţi."

"Este o problemă care ne îngrijorează pe toţi, ţinând cont că e vorba despre copii."
Eusebiu Popa Pistru
secretar de stat în Ministerul Transporturilor

"Oricare dintre lucrurile astea, dacă nu se respectă, poate duce la fatalităţi."
Meluş Coman
secretar de stat în Ministerul Transporturilor

PĂRINŢII CER MICROBUZE ÎN STRADĂ

Cele mai vechi mașini școlare, peste 800, sunt ARO modificate

Părinţii unor elevi care fac naveta la şcoli din Târgovişte (jud. Dâmboviţa) s-au revoltat, zilele trecute, când au constatat că firma de transport a trimis un microbuz cu 23 de locuri, pentru 60 de copii. Pentru calmarea spiritelor a fost nevoie de intervenţia jandarmilor.

Centura, în topul problemelor

Lipsa centurii este cea mai des întâlnită abatere când vine vorba de şoferii microbuzelor şcolare, aceasta este concluzia statistică a controalelor făcute anul trecut.

Potrivit comisarului-şef Cristian Călin, director adjunct la Poliţia Rutieră, situaţia a cunoscut totuşi o îmbunătăţire semnificativă din primăvară până în toamnă. „Pot să vă spun că, după ce în primul val de controale, am constatat că 75% dintre abateri constau în nefolosirea centurii, amenzile par să-şi fi jucat rolul, căci numărul şoferilor găsiţi fără centură la al doilea val a fost mult mai mic, de numai câteva cazuri", spune comisarul-şef.

Cristian Călin mai precizează că în 2010 într-un singur caz a fost ridicat permisul unui şofer, pentru o depăşire. „Se angajase în această manevră cu elevii în maşină, vă daţi seama cât e de periculos", spune comisarul-şef.

În marş forţat către şcoală, în fiecare zi

Indiferent de vreme, copiii încearcă să ajungă la cursuri

Pentru cei 28 de copii din satele Pleaşa şi Fundătura, ce aparţin de comuna Vlădeşti, judeţul Vâlcea, viaţa începe de la primul cântat al cocoşilor. „Nici nu se crapă bine de ziuă şi la ora 6 dimineaţa fetiţa mea, Maria, 4 ani, porneşte cu bunica către grădiniţă. Când plouă sau ninge şi drumul alunecă, maşina şcolii nu urcă nici măcar până la Mănăstirea Lacul Frumos, aşa că Maria şi colegii ei trebuie să facă pe jos tot drumul la şcoală", spune Maria Hereşanu (23 de ani).

Riscă să se întâlnească cu lupii

Maria este însoţită în fiecare zi către şcoală de doi căţei zglobii, Gesica şi Floţica, iar micuţa vrea să meargă zi de zi la grădiniţă pentru că vrea să devină doctoriţă. „Acasă se joacă cu păpuşile spunând că le face bine, le face injecţii, ca un doctor adevărat", povesteşte mama copilei. Bunica, Victoria Hereşanu (50 de ani), care tocmai a mers să o aştepte pe Maria care se întorcea de la şcoală, ne-a spus:

„Nu de puţine ori m-am întâlnit prin pădure cu lupii, iar pe drumurile pline de hârtoape, două maşini ale unor localnici s-au răsturnat". Şcoala cu clasele I-IV din Fundătura şi-a închis porţile înainte de 1989. Acum, 28 de copii, dintre care 12 de grădiniţă, înfruntă vremea proastă pentru a merge să înveţe carte în comuna Vlădeşti. Între ei, şi Andreea Stuparu, 4 ani, care se trezeşte la 6.00 dimineaţa să ajungă la grădiniţă, ca şi cele două nepoţele ale Mariei Grigorescu.

Aro fără itp și tahometru

„Până acum am avut un ARO cu care i-am transportat, dar s-a defectat. Prin Inspectoratul Şcolar am închiriat un Fiat Ducato, dar nici acesta nu poate ajunge până la locul de destinaţie al copiilor. Când plouă, străbate doar doi kilometri, iar când vremea este frumoasă, cinci kilometri până la Mănăstirea Lacul Frumos. De acolo, copiii trebuie să meargă pe jos. Cei de la clasele V-VIII fac de multe ori acest traseu pe jos. Unii copii din Fundătura sunt premianţi, cum ar fi Ionuţ Stanca", declară directoarea şcolii din Vlădeşti, Domnica Macherel.

Prefectul de Vâlcea, Petre Ungureanu, a fost citat recent de Realitatea TV respingând cererea primarului din Fundătura de a aloca o nouă maşină pentru cei 28 de elevi din localitate. „Nu cred că ar trebui privită cu uşurinţă dorinţa unora de a fi mutaţi ca invalizii de la o şcoală la alta pe roţi", a spus prefectul.