Suntem campioni la abandonul școlar. Cine sunt copiii care renunță la studii
0România are cei mai mulți tineri de 18-24 de ani din Uniunea Europeană (UE) care renunță la studii, arată datele Eurostat pe 2022. Absenteismul sau abandonul școlar are efecte pe termen lung asupra elevilor, astfel că cei care nu merg constant la ore sau renunță la școală nu-și dezvoltă suficient abilitățile sociale și de comunicare, au șanse mai mici să obțină o calificare, să se angajeze și au salarii mici, arată un studiu făcut de Universitatea Strathclyde din Marea Britanie.
Concret, potrivit Eurostat, rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Datele arată și că băieții renunță mai des la studii (11%), față de fete (8%), iar cele mai mari ponderi au fost înregistrate în România (15,6%), Spania (14%), Ungaria, Germania și Italia (12% fiecare). La polul opus se află Croația (2%), Irlanda, Slovenia și Grecia (4% fiecare), Polonia și Lituania (5% fiecare).
Cercetarea efectuată în Marea Britanie arată că pandemia de COVID-19 a accentuat fenomenul absenteismului și abandonului școlar din cauza dificultăților întâmpinate de elevi la școala în mediul online, mulți dintre ei dezvoltând anxietate și probleme emoționale deoarece au pierdut legătura cu colegii lor după ce s-au „deconectat” de școală. Expertul în Educație Mihai Maci spune că pandemia a accentuat acest lucru în toate domeniile, „iar oamenii au tot mai puțin timp să socializeze cu cei din jur” și ajung să petreacă tot mai mult timp în online.
Psihologul Keren Rosner susține că un elev care merge rar la școală sau deloc va ajunge să fie inadaptat social, va avea frustrări și va ajunge să renunțe la visuri și dorințe, generând astfel o suferință și o nemulțumire față de propria persoană. Tot ea precizează că, de cele mai multe ori, potențialul unui elev este confundat cu rezultatele lui de la școală. „Când un copil lipsește constant, notele automat scad, iar el ajunge să fie exclus de colegi. Nu mai este văzut ca un partener de discuții, un partener de joacă. Ajunge să fie marginalizat și astfel scad și mai mult șansele ca el să se reintegreze în colectiv.”
În același timp, cercetările au arătat că riscul ca elevii fără educație să comită infracțiuni este unul ridicat. În România, un studiu recent arată că, în penitenciare, distribuția minorilor și a tinerilor, în funcție de nivelul de școlarizare, indică faptul că 12% dintre adolescenți nu au urmat nicio clasă, în timp ce 69% au finalizat mai puțin de opt clase. Motivele invocate cel mai adesea de acești adolescenți, pentru renunțarea la studii, constau în: dezinteresul față de școală (atât personal, cât și al familiei), influența anturajului, dificultățile de învățare și integrare în colectiv și comportamentul școlar neadecvat.
Studiul arată că motivele pentru care lipsesc elevii de la școală sunt diverse. Unele au legătură cu familia, respectiv faptul că ea nu consideră educația importantă sau nu are resurse financiare, iar alte cauze pot fi hărțuirea, bullyingul sau anxietatea. Psihologul Keren Rosner a precizat că, adesea, copiii care lipsesc de la școală sunt cei neglijați de părinți. „Părinții poate au un job solicitant sau poate au diverse probleme și nu mai supraveghează atent copilul și nu mai păstrează o comunicare permanentă cu școala pentru a vedea situația acestuia”.
Expertul în educație Marian Stas spune că, într-adevăr, cauzele absenteismului sunt multiple, dar consideră că de cele mai multe ori, responsabilitatea se pasează de la o instituție la alta sau de la un om la altul. El susține că în România nu există „o legătură foarte dură și necesară între absenteismul copiilor și responsabilitatea părinților” și că întotdeauna se pot găsi scuze să nu duci copilul la școală.
Expertul subliniază că este nevoie de sancțiuni, pentru că în lipsa acestora, se creează un cerc vicios care conduce la o cumulare colosală de absențe și oferă ca exemplu orașul Iași, unde părinţii elevilor care chiulesc sau tutorele legal poate fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 100 şi 1000 de lei sau cu muncă echivalentă în folosul comunităţii. Astfel, când un elev are un număr nejustificat de absenţe, iar părinţii nu iau măsurile necesare pentru a rezolva situaţia, profesorii pot sesiza poliţiştii locali, care vor lua legătura cu părinţii sau tutorii legali.
Mihai Maci, profesor universitar și expert în educație, spune că, pe lângă aceste probleme sociale, o altă cauză a absenteismului sau abandonului este „dispariția centralității școlii”. „În trecut, școala era un ascensor social și se mergea pe principiul „Ai carte, ai parte”. Acum nu se mai vede acest lucru, cunoașterea nu mai este valorificată”. De asemenea, el spune că în multe școli, atât din mediul rural cât și din urban, nu există o miză. „Elevii (și părinții lor) – după o spoială de alfabetizare (suficient cât să citească pe telefonul mobil) – nu mai văd rostul continuării parcursului școlar. Doar două lucruri îi mai aduc – când îi aduc – în sălile de clasă: faptul că părinții vor să-i știe „în siguranță” cât sunt la lucru și acela că statul le cere o diplomă (minimum de bacalaureat) la orice angajare”, dar în unele cazuri nici aceste lucruri nu îi mai țin prezenți în bănci pe elevi.
Mentalitate de mămăiță
Expertul în educație Mihai Maci subliniază că sistemul de învățământ românesc a păstrat o structură care se bazează pe „un decupaj masiv de calupuri de învățare care procedează într-o logică deductivă. Copii la școală încep cu generalități, dar tinerii din prezent gândesc total diferit. Ei nu mai au în minte ierarhii, ci fac asociații, iau fapte și le leagă între ele”. Astfel, este o problemă că școala a rămas în urmă și că mulți elevi nu mai „prind ce se predă la clasă și că ajung să se simtă pierduți”. Expertul mai adaugă că, pentru elevi „a veni la școală ajunge să fie o pierdere de vreme și e mai plăcut să stai cu gașca. Nu mai e o utilitate să stai la cursuri”.
Mihai Maci atrage atenția că sistemul educațional românesc este construit pe o mentalitate de mămăiță și că adevăratele probleme nu sunt scoase la lumină. „Spre exemplu, dacă un profesor de la o școală din rural spune că vin 20 de elevi la ora sa, de la toate clasele, el este sancționat, iar, cel mai probabil, școala ajunge să fie comasată cu alta. Asta ne arată că, dacă expui o problemă reală, ești sancționat”. România nu are în prezent o hartă a problemelor reale din educație, astfel că „legile educației nu vor schimba nimic privind abandonul școlar, pentru că măsurile care au fost până acum nu au dus la nimic. Trebuie schimbată strategia”.
Expertul conchide că „Noi percepem școala ca pe un mediu unde trebuie să înveți, unde trebuie să aplici anumite metodologii, nu o vedem ca pe o secțiune a lumii în care trăim”, iar aceasta e cea mai gravă problemă.
Se încarcă comentariile...
