”Oxbridge” - joaca elitistă cu mintea elevilor români
0
Pentru a intra la Oxford şi Cambridge (”Oxbridge”), două dintre universităţile de elită vizate de elevii români care vor să studieze în străinătate, un candidat trebuie să aibă flerul şi inteligenţa de a răspunde unui set de întrebări neaşteptate, ultima probă de foc înaintea admiterii.
Se spune că un student care a intrat la Oxford la filozofie a fost întrebat la interviul de selecţie: "Aceasta este o întrebare?", la care el a răspuns cu inima-n dinţi "Da, dacă acesta este un răspuns".
Printre miturile şi legendele academice din lumea marilor universităţi, celebrele interviuri de admitere de la Oxford şi Cambridge au fascinat de ani de zile prin întrebări-capcană de genul ”De ce nu merg animalele pe roţi?” sau ”Povestiţi-ne, vă rog, despre banană”.
Vechea rivalitate dintre cele două universităţi, cele mai prestigioase din Marea Britanie şi la nivel internaţional, înfiinţate cu mai bine de 800 de ani în urmă, le-a legat istoria şi renumele, astfel încât, în secolul al XIX-lea, s-a născut un termen care face referinţă la ambele - Oxbridge.
”Interviurile Oxbridge” sunt ultimul stagiu de selecţie în admiterea la Oxford sau Cambridge: numai finaliştii ajung pe scenă, şi atunci universităţile mai fac o ultimă triere.
Întrebările sunt gândite în aşa fel încât membrii comisiei să-şi facă o idee despre ce fel de persoane sunt candidaţii din faţa lor, dar şi cum rezolvă o problemă sau cum se folosesc ei de lucrurile pe care le-au învăţat până acum.
Majoritatea cantidaţilor au între două şi patru interviuri care durează câte 20-40 de minute şi care se ţin la facultatea la care au aplicat.
Faima interviurilor Oxbridge
”Universităţile Oxford şi Cambridge au o aura istorică, mistică, de care se şi folosesc. Nu strică nici faptul că presa sedimentează miturile urbane în minţile oamenilor prin articole în care se regăsesc doni excentrici, elitismul şi studenţii care ar face orice să intre la o astfel de instituţie", spune Stuart Elford, profesor de biologie la prestigiosul Marlborough College, absolvent de Cambridge, care a predat 10 ani şi în România, şi care, de mai bine de 20 de ani, îi sfătuieşte pe elevi cum să intre la una din cele două universităţi.
"Interviurile Oxbridge au devenit faimoase probabil din cauza cerinţelor de genul "Povestiţi-ne despre banană", pe care le mai pun membrii comisiei din când în când, dar asta nu se întâmplă des", a explicat pentru ”Adevărul de Weekend” şi profesorul Simon Parker, care la rândul său predă în România de 10 ani şi, împreună cu Stuart Elford îi consiliază pe elevii români care vor să studieze în universităţile străine de elită.
Citate din Biblie, test de trecere pentru Oxford
"Pe vremuri existau examinări specifice pentru admitere. Spre exemplu, la biologie puneau întrebări de genul: "De ce animalele nu merg pe roţi?", sau citate din biblie "Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii pe câmp, ei nici nu torc, nici nu ţes", sau chiar o vorbă de-al măgăruşului din desenele animate Winnie the Pooh: "Toate lucrurile bune care le plac animalelor nu se pot înghiţi sau au prea mulţi spini", apoi comisia îi roagă pe candidaţi să comenteze", exemplifică Elford.
O altă tehnică favorită a evaluatorilor este să le arate studenţilor un obiect, cum ar fi un cactus, un manuscript sau un desen şi să-i roage să le vorbească despre acesta.
"Dacă stăm să ne gândim, asemenea întrebări care necesită un răspuns spontan sunt esenţiale într-un interviu. Din păcate nu putem spune că toată lumea are aceleaşi cunoştinţe culturale de bază, în special la nivel internaţional, nici chiar la nivelul unei ţări multiculturale cum e Marea Britanie, astfel comisia trebuie să aibă grijă să nu discrimineze în această privinţă", spune Elford.
”O minte citită nu poate fi substituită”
Profesorul mai spune că nu te poţi pregăti pentru astfel de interviuri într-o perioadă scurtă de timp. "Ori ai studiat mult şi din timp specializarea care te interesează şi ai dezvoltat o curiozitate intelectuală, ori nu ai aplicat la instituţia potrivită. O minte citită nu poate fi substituită. Degeaba te duci la un interviu dacă nu poţi să aprofundezi subiectul, oricare ar fi acesta".
Elford cunoaşte şi cazuri, unele celebre în cercurile academice, de interviuri ratate. "Acum câţiva ani circula o poveste despre o tânără care vroia să intre la istorie la Oxford şi care, la interviu, nu a ştiut să spună unde se află Africa pe hartă"
Elford îi încurajează pe tineri să nu le fie frică să gândească cu voce tare şi să se aştepte la întrebări care îi pot pune în dificultate. "Le spun să se relaxeze, să fie ei înşişi, să converseze cu evaluatorii, să nu le fie frică să spună că nu au studiat încă ceva anume, să fie atenţi la feedback-ul pe care îl primesc şi să nu vorbească neîntrerupţi prea mult timp".
Simon Parker spune că studenţii români au câteva avantaje faţă de cei din alte ţări fiindcă sunt obişnuiţi să iasă în faţa clasei să rezolve o problemă individual şi sunt capabili să se descurce mai bine ca alţii atunci când trebuie să facă faţă unei situaţii fiind în centrul atenţiei.
Întrebări de doctor House la medicină la Cambridge
Bogdan Petrişor, care se află în clasa a XII-a la Colegiul Naţional "Gheorghe Şincai" din Bucureşti a aplicat la medicină la Cambridge, de unde a şi primit o ofertă. La începutul lunii decembrie a fost la interviu, unde comisia i-a pus două întrebări capcană.
"M-au întrebat ce aş face dacă aş fi ministrul Sănătăţii în România. Am fost luat pe nepregătite şi am zis că aş investi masiv în dotarea spitalelor şi în pregătirea profesională a medicilor. A doua întrebare la care a trebuit să mă gândesc mai mult se aseamănă cu ceva ce ai vedea în "House". Mi-au dat un scenariu cu un pacient care avea o infecţie puternică şi rezista la antibiotice, iar boala era foarte contagioasă. M-au întrebat întâi ce aş face în cazul ăsta şi am început să le spun că l-aş izola, iar unul dintre profesori îmi spune "pacientul e claustrofob". Am zis atunci că l-aş duce într-un colţ dintr-o cameră mai mare, ca să fie numai doi pereţi în imediata lui apropiere", povesteşte Bogdan.
A primit deja o ofertă de la Cambridge şi plănuieşte să se specializeze pe neuroghirurgie sau neurologie, dar îl atrage foarte mult şi cercetarea în domeniul geneticii.
”Comisia nu se aşteaptă să ştii tot”
Octavian Movilian, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, a aplicat anul acesta la un curs nou înfiinţat al Universităţii Oxford – „Computer Science and Philosophy”, de unde a şi primit o ofertă de studiu. ”La admitere la informatică mi-au dat probleme de matematică din acelea spontane de rezolvat la care m-am descurcat. Întrebările erau scurte şi la obiect, iar la început a fost câte o discuţie de cinci minute", spune Octavian.
"Se pare că în cazul meu nu au fost întrebări din acelea ciudate, ci probleme. La filozofie m-au întrebat de un paradox, două soluţii adevărate care se bat cap în cap, se distribuia o sumă de bani infinită după anumite reguli şi se genera o diferenţă între două numere infinite şi atunci rezultatul putea fi oricare şi era ceva foarte greu de discutat. Întrebarea se juca până la urmă cu mintea ta. Comisia nu se aşteaptă să ştii tot, ci să vadă cum gândeşti o soluţie, dacă te descurci", povesteşte tânărul experienţa interviului de la Oxford.
Interviurile Oxbridge, contestate din interior
În ciuda tradiţiei acestei probe de foc de la finalul procesului de selecţie pentru Oxford şi Cambridge, unul dintre profesorii universitari de la Oxford susţine că interviul-problemă ar putea fi eliminat, dacă nu mai poate garanta selecţia celor mai buni şi favorizează mai degrabă studenţii şcolilor particulare.
Seriozitatea interviurilor Oxford, cunoscute pentru întrebările neaşteptate de tipul ”De ce are zebra dungi?"”, a fost contestată chiar de către un membru senior al universităţii, care a cerut eliminarea lor, nota de curând publicaţia britanică „The Telegraph“. Profesorul Miles Hewstone a încălcat tradiţia spunând că sistemul de admitere nu garantează neapărat că cei mai buni candidaţi sunt aleşi.
Criticile cu privire la această probă au venit de altfel şi din afara instituţiilor, din partea celor care doresc ca la Cambridge şi Oxford să crească numărul studenţilor mai săraci, educaţi în şcolile de stat. Ei susţin că interviurile favorizează candidaţii proveniţi din şcoli particulare, care au fost învăţaţi cum să se descurce cu întrebăride tipul „Uite un cactus, ce poţi spune despre el?“ sau „Buburuzele sunt roşii. La fel şi căpşunele. De ce?“.
Apărătorii sistemului susţin însă că întrebările testează capacitatea studentului de a gândi flexibil şi pot da celor cu un trecut educaţional mai puţin favorabil şansa de a-şi arăta potenţialul.
”Dacă stăm să ne gândim, asemenea întrebări care necesită un răspuns spontan sunt esenţiale într-un interviu. Numai finaliştii ajung pe scenă, dar şi atunci universităţile mai fac o selecţie dintre candidaţi, toţi fiind foarte buni”, explică profesorul britanic Stuart Elford, absolvent de Cambridge.
Acesta spune că ”rezultatele de la examenele şi testele din şcoală arată cât de bine pot învăţa elevii, sau cât de uşor pot găsi răspunsuri la întrebări care devin din ce în ce mai neinteresante, însă nu arată dacă tinerii au şi idei originale”.
Oxford şi Cambridge sunt singurele universităţi din Marea Britanie care intervievează toţi aplicanţii, aproximativ 20.000 de studenţi în fiecare an.
Cum aplici pentru Marea Britanie
Un licean care vrea să urmeze cursuri academice la o facultate în Marea Britanie trebuie să aplice cu 9-12 luni înainte de începerea anului universitar, prin intermediul platformei UCAS, care trimite mai departe dosarele la universităţile la care au aplicat elevii. Însă, nu se poate aplica la mai mult de cinci universităţi în acelaşi timp şi pe primul loc trebuie trecută instituţia vizată în principal.
Dosarele se depun, anual, de la 1 septembrie până la data de 14 ianuarie, iar universităţile sunt obligate să facă o ofertă condiţionată (notă la BAC să nu fie sub un anumit prag, spre exemplu) până la sfârşitul lunii mai. În cazul Oxford şi Cambridge, aplicaţiile se fac până la data de 15 octombrie, iar cele două instituţii vor solicita şi un interviu înainte să facă o ofertă.
Se încarcă comentariile...
