Harta națională a copiilor pierduți în primii nouă ani de școală. Semnal de alarmă: „Sunt județe unde procentul depășește 25%”

Rezultatele Evaluării Naționale 2024 arată că sunt, pe de o parte, mii de copii care nu au absolvit gimnaziul, iar pe de alta, și mai mulți care nu au reușit să obțină cel puțin media 5. Îngrijorătoare este și discrepanța între județe.

Sărăcia și calitatea slabă a învățământului, ingrediente pentru abandon și insucces FOTO: arhiva

La nivel național, peste 15% dintre copii nici măcar nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a, atrage atenția organizația Salvați Copiii, care a dat publicității harta națională cu date pentru fiecare județ al țării în parte. Sunt județe în care media a fost depășită cu mult, mai mult de un sfert dintre copiii care au început cu nouă ani în urmă școala nereușind să finalizeze clasa a VIII-a. Dacă la datele privind elevii care nu au ajuns să susțină examenul de Evaluare Națională se adaugă și rata mediilor sub 5 obținute la examen, se observă că în șase județe aceste cifre totalizate reprezintă peste jumătate dintre elevii care au început școala cu nouă ani în urmă.

Județele campioane la abandon

La nivel național, arată analiza realizată de Salvați Copiii, puțin peste 15% dintre copiii care au intrat cu nouă ani în urmă în clasa pregătitoare nu au mai ajuns să susțină examenul de Evaluare Națională. Distribuția teritorială este inegală, fiind județe în care procentul crește până la 25% și chiar depășește această cifră. În această situație se regăsesc județele Giugiu –  27,26% și Călărași - 25,9%, dar se apropie de asemenea Covasna – 24,51%, Mureș – 23,65%, Ialomița – 23,43 % etc.. Două sunt explicațiile principale pentru părăsirea timpurie a școlii, arată autorii studiului: abandonul și fenomenul migrației.

„Actuala generație de elevi/absolvenți ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 189.730 de copii (numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2015-2016 – cifra include toate tipurile și formele de învățământ). În acest an, un număr de 160.467 de elevi au fost înscriși la Evaluarea Națională, adică 15,42% dintre copiii înscriși în clasa pregătitoare nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a”, menționează Salvați Copiii.

La numărul copiilor care nu au putut fi înscriși la Evaluarea Națională (înscrierea s-a realizat automat de către școli pentru toți elevii care au absolvit gimnaziul) se adaugă elevii care, deși înscriși, nu s-au prezentat să susțină cele două probe scrise. Sunt explicații și pentru acest fapt, arată Salvați Copiii:

„Pe de o parte, diferența se poate explica prin situațiile de corijență sau repetenție. În acest an, înscrierile la Evaluarea Națională au avut loc în perioada 11-14 iunie, iar cursurile elevilor de clasa a VIII-a s-au încheiat pe 14 iunie. Putem observa că în acest an a apărut o desincronizare între instrumentele metodologice – cadrul metodologic mai vechi, dar aplicabil și în acest an, dispunea  înscrierea automată la Evaluarea Națională doar pentru absolvenții clasei a VIII-a, dar calendarul Evaluării Naționale 2024 a lăsat loc și pentru astfel de cazuri în care înscrierile au inclus și elevi a căror situație școlară ulterior clarificată a fost de corijență sau repetenție”, arată autorii analizei. O altă parte din numărul de absenți o reprezintă elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) care au urmat programa învățământului special sau au beneficiat de adaptări curriculare (indiferent dacă au învățat în școli de masă sau speciale). „Acești elevi sunt și ei automat înscriși, dar susțin Evaluarea Națională doar la cererea expresă a părinților sau reprezentanților legali. Iar astfel de cereri nu sunt înaintate în toate cazurile, mai ales în condițiile în care adaptările disponibile pentru acești elevi țin doar de condițiile de examen, nu și de subiecte”, arată Salvați Copiii. Cel mai mic număr de absenți îl reprezintă olimpicii care în baza rezultatelor obținute au avut locurile asigurate în liceele dorite.

Pentru o scădere a numărului celor care nu se prezintă să susțină probele Evaluării Naționale, autorii analizei au trei soluții:  coordonarea calendarului înscrierilor la Evaluarea Națională cu structura anului școlar pentru elevii de clasa a VIII-a; monitorizarea incidenței corijențelor și repetenției (pentru a evita recurgerea abuzivă la aceste instrumente la nivelul clasei a VIII-a); introducerea posibilității de adaptare a subiectelor la Evaluarea Națională în armonie cu adaptările curriculare de care beneficiază elevii cu CES.

Abandonul școlar, fenomenul pe care ne ferim să-l raportăm corect

Salvați Copiii mai atrage atenția în analiza realizată că există diferențe mari între datele privind abandonul școlar pe care le raportează autoritățile române și datele din rapoartele Eurostat. Astfel, în vreme ce cele mai recente date, cele pentru anul școlar 2021-2022, dau rata oficială a abandonului, în ciclul primar și ciclul gimnazial, la 1,2% (și 1,2% - anul 2020-2021, respectiv 1,3% - anul 2019 – 2020), Eurostat arată că, în anul 2021 – 2022, 12,2% dintre copiii români cu vârsta gimnaziului erau în afara școlii, iar procentul crește la 15,86% în anul școlar 2022-2023.

Există, spun experții organizației Salvați Copiii, soluții  și pentru îmbunătățirea raportării. Se propune, astfel, îmbunătățirea procedurilor și mecanismelor de identificare, monitorizare și contracarare a riscului de abandon sau insucces școlar, dar și sprijinirea demersurilor europene de creare a unui sistem care să asigure monitorizarea respectării drepturilor copiilor migranți, în contextul existenței unor astfel de discuții la nivelul UE.

Cum s-a ajuns la cifre atât de mari privind insuccesul

Harta privind pierderile și insuccesul arată, și aceasta, diferențe uriașe între județe. Călărași este la acest indicator județul campion, numărul copiilor care au abandonat școala, la care se adaugă cel al corigenților/repetenților și cel al elevilor cu medii sub 5 la Evaluarea Națională, atingând 58,15% din numărul total de elevi care au început școala cu nouă ani în urmă. Următorul județ este Teleorman – 53,16%, urmat de Caraș-Severin – 53,10%, Vaslui – 53,03% și Mehedinți – 51,87%. Cele mai bune date se înregistrează, în schimb, în București – 19,13% și Cluj – 27,93%.

Harta privind pierderile și insuccesul, realizată de Salvați Copiii

S-a ajuns aici, arată reprezentanții organizației Salvați Copiii, din motivele care stau și la baza rezultatelor PISA. Statutul socio-economic și mediul școlii frecventate sunt principalele explicații. Elevii care vin din familii sărace și învață în școli din mediul rural au rezultate mult mai slabe, arată statisticile, inclusiv statistica realizată pe baza rezultatelor Evaluării Naționale. În acest an,  procentul mediilor sub 5 la Evaluarea Națională a fost de 15,35% în urban și de 42,27% în rural. La cele două motive principale se adaugă sprijinul și implicarea cadrelor didactice, climatul de disciplină, implicarea părinților în viața școlară și sentimentul de siguranță în mediul școlar.

Pentru a îmbunătăți datele este nevoie de intervenție reală, astfel încât fiecare elev să simtă susținerea de care oficialii din Educație vorbesc la fiecare analiză, dar și de evaluarea și revizuirea programei școlare și a rolului, structurii și organizării Evaluării Naționale.

Peste o treime dintre familii nu-și permit să le asigure copiilor hrana adecvată

Datele prezentate de Salvați Copii arată că la nivelul anului 2023, peste 1,3 milioane de copii din România (39% din numărul total al copiilor) cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială.

„Un sondaj realizat în 2022 privind impactul crizei economice asupra familiilor din România a evidențiat că 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii. La nivelul aceluiași an, 2023, în familiile cu trei sau mai mulți copii, peste o treime dintre acestea (33,2%) nu-și pot permite o hrană adecvată pentru copiii lor (EUROSTAT)”, arată Salvați Copiii.

Diferența de performanță școlară între copiii afectați de sărăcie și colegii lor care provin din familii ce le pot asigura copiilor cele necesare este una dintre cele mai ridicate din lume. Jumătate dintre copii sunt analfabeți funcțional, iar unul dintre motivele principale este calitatea proastă a învățământului din comunitățile vulnerabile.

„Analfabetismul funcțional cronic se păstrează la nivelul primei evaluări PISA din 2009, adică aproape jumătate dintre copii afectați:  între 41,7% (lectură) și 48,6% (matematică) (PISA, 2022). Rezultatele analizei relevă faptul că sistemul de educație românesc este cel mai inechitabil dintre toate cele peste 100 de țări participante (OECD, 2022)”, mai arată analiza Salvați Copiii.